Filtru pe categorii
  • 2010
  • page views Vizualizări

„Moldovenii – temelia ţării”

Vîrful "Moldovanu", cel mai înalt pisc din munţii  Carpaţi (2544m)

Din secolul al XIV-lea, mai ales după întemeierea Statului Moldovenesc şi pînă în zilele noastre, populaţia est-carpatică a parcurs o perioadă aparte – epoca moldovenească.

Asimilarea de către volohi a rusinilor – convieţuirea îndelungată a acestor popoare alolingve au făcut ca în jumătătea nordică a pămînturilor Carpato-Nistre întîi de toate, în regiunea bazinurilor Sucevei, Moldovei, Bistriţei, a cursului superior al Siretului să se producă absorbirea elementelor culturii materiale şi spirituale rusine (slave) de către volohi.

Asimilarea sistematică a componentelor etnolingvistice şi etnoculturale ale populaţiei slave (rusini) de către volohi pe baza substratului autohton Carpato-Nistrean (urmaşii dacilor liberi) s-a încheiat la sfîrşitul veacului al XIII-lea – începutul celui al XIV-lea.

Comunitatea est-carpatică de acum în perioada prestatală şi-a conştientizat numele de moldoveni. Această realitate este reflectată în mărturiile cele mai strîns legate de popor  ̶  în creaţia populară: cîntece bătrîneşti, legende istorice. Bunăoară în una din cele mai vechi balade istorice „Codrenaş-codrean ”, în laitmotivul ei curajos și hotărît:

Noi, moldovenii,
Temelia ţării!

Creaţia populară moldovenească conţine subiecte de o însemnătate fundamentală pentru cercetarea procesului de afirmare a comunităţii etnice moldoveneşti, a etnonimului moldovan, moldoveni – balada populară „Mioriţa”.

Valoarea excepţională a baladei Mioriţa constă în faptul că mult înainte de întemeierea Statului Moldovenesc a înveşnicit cea mai veche (din veacul al XII-lea) şi de netăgăduit, dovadă a conştientizării de către comunitatea est-carpatică a numelui său de botez istoric: moldoveni. „Cea mai nobilă creaţie poetică a poporului moldovenesc” (М. Sadoveanu), moldovenească prin spiritul său, prin conţinut şi formă, creată pe pămînt moldovenesc încă în secolul al XII-lea de marele Anonim Moldovan, balada „Mioriţa” a afirmat în istorie, în rîndurile etnosurilor europene comunitatea cu numele moldoveni.


Localităţile Moldovei şi diasporei

Slobodca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1923
Populația:
78 locuitori

Slobodca este un sat din cadrul comunei Ruseni, raionul Edineţ. Satul este situat la 7 km de orașul Edineț și la 213 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 78 de oameni. Satul Slobodca a fost înființat în anul 1923.

Citeşte mai departe