Filtru pe categorii
  • 2010
  • page views Vizualizări

„Moldovenii – temelia ţării”

Vîrful "Moldovanu", cel mai înalt pisc din munţii  Carpaţi (2544m)

Din secolul al XIV-lea, mai ales după întemeierea Statului Moldovenesc şi pînă în zilele noastre, populaţia est-carpatică a parcurs o perioadă aparte – epoca moldovenească.

Asimilarea de către volohi a rusinilor – convieţuirea îndelungată a acestor popoare alolingve au făcut ca în jumătătea nordică a pămînturilor Carpato-Nistre întîi de toate, în regiunea bazinurilor Sucevei, Moldovei, Bistriţei, a cursului superior al Siretului să se producă absorbirea elementelor culturii materiale şi spirituale rusine (slave) de către volohi.

Asimilarea sistematică a componentelor etnolingvistice şi etnoculturale ale populaţiei slave (rusini) de către volohi pe baza substratului autohton Carpato-Nistrean (urmaşii dacilor liberi) s-a încheiat la sfîrşitul veacului al XIII-lea – începutul celui al XIV-lea.

Comunitatea est-carpatică de acum în perioada prestatală şi-a conştientizat numele de moldoveni. Această realitate este reflectată în mărturiile cele mai strîns legate de popor  ̶  în creaţia populară: cîntece bătrîneşti, legende istorice. Bunăoară în una din cele mai vechi balade istorice „Codrenaş-codrean ”, în laitmotivul ei curajos și hotărît:

Noi, moldovenii,
Temelia ţării!

Creaţia populară moldovenească conţine subiecte de o însemnătate fundamentală pentru cercetarea procesului de afirmare a comunităţii etnice moldoveneşti, a etnonimului moldovan, moldoveni – balada populară „Mioriţa”.

Valoarea excepţională a baladei Mioriţa constă în faptul că mult înainte de întemeierea Statului Moldovenesc a înveşnicit cea mai veche (din veacul al XII-lea) şi de netăgăduit, dovadă a conştientizării de către comunitatea est-carpatică a numelui său de botez istoric: moldoveni. „Cea mai nobilă creaţie poetică a poporului moldovenesc” (М. Sadoveanu), moldovenească prin spiritul său, prin conţinut şi formă, creată pe pămînt moldovenesc încă în secolul al XII-lea de marele Anonim Moldovan, balada „Mioriţa” a afirmat în istorie, în rîndurile etnosurilor europene comunitatea cu numele moldoveni.


Localităţile Moldovei şi diasporei

Sinești

Statut:
Sat
Prima atestare:
1529
Populația:
1358 locuitori

Sinești este un sat şi comună din raionul Ungheni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Sinești și Pojarna. Localitatea se află la distanța de 42 km de orașul Ungheni și la 95 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1358 de oameni. Satul Sinești a fost menționat documentar în anul 1529 cu denumirea Durnești.

Citeşte mai departe