Filtru pe categorii
  • 2010
  • page views Vizualizări

Steagul

Simbolurile naţional-statale: steagul, gherbul, pecetea de stat constituie mărturii istorice documentare de mare valoare, ce ne îngăduie să urmărim calea de înaintare în istorie şi de afirmare în contextul relaţiilor internaţionale a Statului Moldovenesc.

Steagul domnesc în gravura despre bătălia de la Baia (1467)

Înrădăcinate adînc în memoria istorică a poporului, aceste simboluri prin continuitatea lor marchează şi confirmă dăinuirea multiseculară a statului. După cum s-a afirmat în mai multe rînduri, „Ţara Moldovei s-a individualizat şi prin steaguri, ale căror cromatică şi însemne heraldice dezvăluiau într-un limbaj plastic autoritatea domniei şi a ţării”, indicînd celor inițiați asupra rădăcinilor vechi a poporului. Despre existenţa steagurilor Moldovei aflăm de la Grigore Ureche, care, relatînd despre Războiul lui Bogdan vodă cu leşii, scrie că „s-au ivitu toată oastea lui Bogdan-Vodă (Bogdan al II-lea, 1449-1451, tatăl lui Ştefan cel Mare) cu multe steaguri şi buciume”. Descrieri sau gravuri, informaţii despre primele steaguri moldoveneşti le avem din epoca lui Ştefan cel Mare. Cronica ungurească a lui I. Kukullo conţine o gravură reprezentînd un epizod al Bătăliei de la Baia (1467), cînd moldovenii sub conducerea lui Ştefan au obţinut o biruinţă hotărîtoare: oastea ungurească purtînd două steme regale este înfruntată de însuşi voievodul moldovan Ştefan al III-lea ţinînd în mînă un steag cu dungi verticale, avînd lîngă lance, pe întreaga lăţime, stema Moldovei — capul de bour”.

Cele mai cunoscute steaguri moldoveneşti sînt cele dăruite pe la 1500 de către Ştefan cel Mare mănăstirii Zograf de la Sfîntul Munte. Acest steag, în ultima vreme, a fost de foarte multe ori demonstrat în mass-media, a fost tipărit în diferite culegeri. Pe fundalul roşu al drapelului este brodată figura Sf. Gheorghe pe tron călcînd balaurul.

Steag dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografu de la Sfîntul  Munte (atos)Alt steag dăruit de Ştefan al III-lea cel Mare mănăstirii Zograf, similar cu prapurele bisericeşti, are, de asemenea, cîmp de culoare roşie, pe care e brodat Sf. Gheorghe pe cal alb. Steagurile moldoveneşti ce le vedem în gravura cronicarului polon M. Bielskii, fixînd un epizod din Bătălia de la Obertyn (1531) dintre moldoveni şi poloni, au pe pînză, în centru, stema Moldovei – capul de bour, la dreapta ei – soarele, la stînga – semiluna.

Într-o culegere de documente tipărită în 1533 la Cracovia, ce relatează şi despre „homagium palatini Moldaviae”, se descrie drapelul moldovenesc: „Steagul cel mare avea flamura de culoare roşie, pe care era în aur frumos pictată Stema Ţării Moldovei” (banderium magnum sericeum, coloris rubri, in quo arma terrae Moldaviae pulhre auro depicta erant).

Astfel numele Moldovei şi al moldovenilor, simbolurile Statului Moldovenesc încă din veacurile XIV-XVI au rămas înscrise pe vecie în arhivele statelor europene.

Acestea sînt cele mai vechi mărturii gravate, brodate, scrise în analele vremii, care demonstrează fără echivoc culoarea steagului moldovenesc este roşie cu herbul Moldovei pe el – capul de bour, steaua cu cinci colțuri, soarele și semiluna, simboluri multiseculare ale Statului Moldovenesc, dovezi ale dăinuirii noastre în istorie.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Făleşti

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1429
Populația:
14931 locuitori

Făleşti este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Făleşti. Amplasat în partea de nord-vest a Republicii Moldova, oraşul Făleşti este situat la o distanţă de 125 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 14 931 locuitori. Prima atestare documentară a localităţii o găsim într-un document din anul 1429, prin care domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun întăreşte dreptul de stăpînire asupra unor sate, printre care şi cel unde trăia Ion Falevici.

Citeşte mai departe