Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Strategia de consolidare a autonomiei locale eficiente

Dezvoltarea în continuare a autonomiei locale în Moldova este o parte importantă a transformării democratice a sistemului puterii publice locale, unul din elementele de bază ale transformărilor democratice, dar şi o condiţie importantă a dezvoltării economice şi sociale a ţării. Reforma în acest domeniu de activitate al societăţii şi statului transformă întregul sistem al relaţiilor cu puterea şi poate servi drept sursă solidă pentru schimbările democratice. Printre indicatorii formali ai nivelului de democratizare a sistemului politic, nivelul de dezvoltare al autonomiei locale ocupă unul din locurile cheie.

Autonomia locală s-a încetăţenit în Republica Moldova ca normă constituţională a organizării statale a ţării. În condiţiile consolidării de mai departe a acestei instituţii poate fi dezvoltată o democraţie adevărată, o guvernare stabilă şi un sistem politic democratic constant. La etapa actuală, cea a reformelor, dezvoltarea pe scară largă a instituţiilor locale şi a autonomiei locale va crea premise pentru depăşirea prăpastiei existente între stat şi societate.

O particularitate a administraţiei publice locale, în calitate de element al sistemului politic este caracterul său statal şi social. Natura statalităţii sale constă în faptul, că puterea centrală deleagă o parte din atribuţiile sale autorităţilor locale, iar natura socială a autonomiei locale constă în legătura strînsă a administraţiei publice locale cu populaţia şi posibilitatea sa de participare activă la procesul electoral şi de luare a deciziilor.

Fiind o verigă a sistemului de divizare a puterii publice pe verticală, autonomia locală constituie un element important al mecanismului public de administrare alături de puterea publică la nivel de stat. O componentă necesară a administraţiei publice locale este managementul politic, cu ajutorul căruia autorităţile locale reglementează relaţiile politice.

În condiţiile Republicii Moldova anume extinderea funcţiilor organelor publice locale, creşterea independenţei lor financiare rămîne o problemă majoră a optimizării relaţiilor sistemului puterii publice, dar şi a dezvoltării sociale în general. Vorbim aici, întîti de toate, de problemele adevărate şi nu de cele declarate − de participare a instituţiilor autonomiei locale la sistemul puterii publice din Moldova în condiţiile realizării principiului constituţional de separare a structurilor autonomiei locale de puterea de stat, ultima păstrînd, în acelaşi, timp statutul său de element de control al verticalei conducerii statului.

Autonomia locală trebuie privită, de asemenea şi ca instituţie politică, care exprimă valorile şi interesele societăţii, fiind un sistem organizat care îndeplineşte funcţiile sale prin anumite proceduri - alegeri, referendumuri, etc. Funcţia de bază a acestui institut este organizarea puterii şi controlul începînd de la nivelul inferior.

Multilateralitatea aspectelor sistemului autonomiei locale, care le include pe cele politice, economice, juridice, sociale, implică folosirea unei abordări sistemice în optimizarea sa.

Administraţia publică locală este un instrument important de formare a societăţii civile şi este un mediator între guvern şi sectorul asociativ. Proximitatea autonomiei locale faţă de oameni permite acestuia să participe activ la administrare şi la procesul decizional politic, la luarea deciziilor prin intermediul diferitor forme de participare politică. La nivelul autonomiei locale se formează elitele politice şi ale structurilor puterii politice. În acest sens, autonomia locală poate juca rolul factorului de integrare în viaţa social-politică a ţării, care serveşte drept o contrabalanţă a centralizării excesive a administraţiei publice.

Cea mai importantă funcţie a sistemului autonomiei publice locale este păstrarea modului de viaţă a locuitorilor din Republica Moldova constituit de-a lungul timpului, păstrarea şi dezvoltarea localităţilor, fondate de strămoşii noştri, distribuirea uniformă a populaţiei în întreaga ţară, creşterea unei generaţii sănătoase şi multilateral dezvoltate, păstrarea diversităţii etnice, dezvoltarea culturii moldovenilor şi a minorităţilor naţionale care trăiesc în Moldova.

Fundamentul real pentru asigurarea independenţei unităţilor teritoriale de administrare este baza materială proprie dezvoltată financiar şi economic, capacitatea de a influenţa creşterea veniturilor, potenţialul de impozitare al teritoriului, etc. Acest lucru, la rîndul său, este realizat prin dezvoltarea în continuare şi aplicarea la nivel legislativ, iar apoi în practicile manageriale concrete a principiilor subsidiarităţii şi repartizarea competenţelor între nivelul local şi central de guvernare, care să corespundă intereselor fundamentale ale societăţii în ansamblu.

În cele din urmă, eficienţa instituţiei administraţiei publice locale este determinată de gradul de implicare a locuitorilor la hotărîrea problemelor lor vitale. Interesul real al cetăţenilor pentru gestionarea propriilor resurse pentru a satisface nevoile locale constituie baza de dezvoltare a autonomiei locale. În acelaşi timp, metodele şi formele de implicare a populaţiei în guvernare şi activizarea cetăţenilor este o sarcină importantă a autorităţilor locale.

Starea actuală a autoadministrării locale
* Strategia de optimizate a autonomiei locale 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Gaidar

Statut:
Sat
Prima atestare:
1813
Populația:
4525 locuitori

Gaidar este un sat şi comună din UTA Găgăuzia. Gaidar este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 25 km de municipiul Comrat și la 120 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 4525 de oameni. Satul Gaidar a fost menționat documentar în anul 1813.

Citeşte mai departe