Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Natura și turismul în Moldova

În articolul introductiv, menit să vă ofere o idee generală despre unicitatea naturii meleagului moldovenesc, e oportun să subliniem doar cîteva aspecte fundamentale ale acestei teme largi, care, întruneşte o serie de ştiinţe diferite. Acestea fiind: geografia fizică, paleontologia, arheologia, climatologia, botanica, zoologia, ecologia, pedologia, şi alte ştiinţe cu specializare îngustă. De aceea, ne vom limita la unele particularităţi geografice şi, parţial, la cele geologice ale acestei regiuni, la descrierea climei şi caracteristicile generale de relief, cu accent pe diversitatea şi originalitatea acelor trăsături ale Republicii Moldova, care au atras atenţia tuturor acelora care au vizitat acest pămînt în trecut, care au călătorit prin ţară, au explorat-o, dar şi acelora care au contribuit la descrierea bogăţiilor naturale ale acestui pămînt. De asemenea, autorii intenţioneză să vă atragă atenţia asupra posibilităţilor extrem de favorabile de dezvoltare ale turismului în masă în Republica Moldova, nu numai pentru străinii care vizitează ţara noastră, dar în primul rînd, pentru înşişi locuitorii acestui pămînt. Anume din acest motiv, vorbind despre particularităţile unice ale naturii acestei zone vom evidenţia, ceea ce este unic şi irepetabil şi care ne face să ne mîndrim cu ţara noastră, s-o admirăm şi să o cunoaştem mai bine, să ne străduim să păstrăm şi să  multiplicăm bogăţiile ei pentru urmaşii noştri.

Meandru al Nistrului lîngă satul Naslavcea, Ocniţa

Zonele geografice ale Moldovei, hartă

Din punct de vedere geografic, Republica Moldova se află între două rîuri mari şi foarte vechi − Nistru şi Prut, care îşi au începutul în Carpaţi. Nordul Republicii Moldova este o continuare a aşa-numitei cîmpii a Rusiei, iar la nord-est se mărgineşte cu podişul de la poalele colinei Volîno-Podolisk, sudul ţării este zona devierii de pînă la Bugeac, care se extinde începînd cu România pînă în Bulgaria. În plus, trebuie să menţionăm, că în trecut întreg acest teritoriu, inclusiv şi Ucraina de astăzi, Moldova şi Caucazul de Nord a fost cîndva albia a două mări străvechi − Tortoniană, retrasă zeci de milioane de ani în urmă, iar mai tîrziu al Mării Sarmatice, retrasă şi ea cu aproape 5 milioane de ani în urmă. Ca urmare, aproape întreg teritoriul republicii este format din roci sedimentare şi sedimente marine. E surpinzător faptul, că călătorind prin Moldova, mai ales prin zonele centrale şi de nord, putem vedea schimbarea permanentă a reliefului: dealuri, văi, canioane, caldeire-hîrtoape, rîpe gigantice şi numeroase pante care seamănă cu valuri marine pietrificate şi încremenite.  

Nordul Moldovei e ocupat de Podişul Moldovei, al doilea ca înălţime după cel al Moldovei Centrale. Din nord-est spre sud-vest prin mai multe raioane de nord se întind creste de recif sau toltre (dealuri calcaroase), care încep din Ucraina, unde sînt numite „medoborî”. Deosebit de pitoreşti sînt aceste dealuri, creste calcaroase în apropiere de Prut, în raioanele Edineţ, Briceni, Rîşcani, Glodeni. Aceste dealuri, în multe locuri sînt intersectate astăzi de văile unor rîuri mici din nord, care formează canioane dintre cele mai frumoase şi unice în felul lor. Cele mai relevante şi mai interesante subiecte vi le vom relata la compartimentele corespunzătoare. Spre sud Podişul de Nord al Moldovei se transformă în zonă de stepă, numit Stepa de Bălţi.

Vedere spre satul Tabăra, Orhei

Partea centrală a ţării este ocupată de Podişul Central Moldovenesc sau de Codri, ocupînd mai puţin de 15% din teritoriul republicii, aici fiind concentrară cea mai mare parte din bogăţia forestieră a Republicii Moldova, deşi gradul de împădurire al acestei zone nu depăşeşte 50%. În satul Bălăneşti, raionul Nisporeni se află cel mai înalt punct din Moldova (429,5 m), anume aici surprinde în mod deosebit diversitatea izbitoare şi schimbarea bruscă a reliefurilor, dar şi bogăţia florei şi faunei. Tot aici se află două dintre cele mai mari rezervaţii naturale ale ţării.

Sudul Republicii Moldova face parte din zona de stepă, aşa-numita Stepa Bugeacului, dar şi aici de-a lungul Prutului se întinde podişul Tigheci foarte pitoresc − cu păduri de gîrneţ (de stejar pufos), dar şi rezervaţia naturală a Prutului de Jos. Tot aici, se află şi cel mai mare lac din Moldova − Beleu din raionul Cahul. Partea din stînga Nistrului este ocupată de Platoul de pe Nistrul de Jos cu relief ideal de platou. Trebuie menţionate, în mod special, mai ales raioanele Moldovei de-a lungul coastei Nistrului şi Prutului şi de-a lungul celui de-al treilea rîu vechi al Moldovei − Răut, deosebit de pitoresc în raionul Orhei. Zonele menţionate mai sus, sînt foarte frumoase şi bogate atît din punct de vedere al naturii, cît şi cultural, istoric, peisajistic. Iar dacă de-a lungul rîului Prut observăm, de obicei, bogăţia florei şi faunei, atunci de-a lungul coastei Nistrului uimeşte bogăţia rarităţilor geologice, paleontologice şi istorice.

Defileul Ţîpova, Rezina

Trebuie să menţionăm, de asemenea, două mari lacuri de acumulare de la Costeşti, de-a lungul rîului Prut şi de la Dubăsari, de-a lungul rîului Nistru. Aceste zone, în afară de valoarea lor economică şi industrială, sînt arii naturale protejate, iar în vecinătatea lor imediată există mari rezervaţii naturale, care din cele mai vechi timpuri sînt atractive pentru turişti.

Şi încă o mică precizare − este vorba de o bogată diversitate etnică a popoarelor, care locuiesc pe acest pămînt. În lume sînt extrem de rare locurile, unde putem întîlni într-o zonă relativ mică (doar de peste 33000 km²) o asemenea multitudine de grupuri etnice, care reprezintă mai mult de 25% din totalul populaţiei. Republica Moldova este foarte diversă. Călătorind prin ţară noastră nu foarte mare (350 km de la nord la sud şi 150 km de la vest la est), întotdeauna rămîi impresionat de schimbările de peisaj, alternanţa urcuşurilor şi coborîşurilor, de bogăţia florei, de abundenţa monumentelor naturii, care, în prezent, sînt mai mult de 500, cu clima sa blîndă şi caldă, care, însă, variază destul de puternic de la nord spre sud, dar şi gradaţiei de relief, care e în descreştere de la nord spre sud.

Peisaj în raionul Slobozia în apropierea satului Chiţcani

Călătorind prin anumite zone ale Moldovei nu te poţi debarasa de gîndul, că te afli într-o ţară muntoasă şi nu este de mirare, cîteva dintre atracţiile acestei ţări din cele mai vechi timpuri au fost numite ba Elveţia moldovenească, ba Elveţie basarabeană. Şi aceasta, în pofida faptului, că munţi, ca atare, în republică nu sînt, impresia fiind creată, în special, de schimbările bruşte de altitudini, adevăratelor serpentine de munte, ca de exemplu în raioanele Hîncesti, Ungheni, sau Călăraşi. Moldova este deosebit de frumoasă primăvara, cînd înfloresc livezile, sau toamna tîrziu, cînd frenezia de culori îţi încîntă pur şi simplu privirea. Nici vorbă să te plictiseşti călătorind prin ţară.

* Zonele geografice ale Moldovei
Rezervaţii
* Resursele acvatice
* Lumea vegetală și animală a Moldovei
* Monumente ale naturii
* Turismul în Moldova
* Sărbători, festivaluri, expoziţii, prezentări
* Localitațile Moldovei și diasporei 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Chiriet-Lunga

Statut:
Sat
Prima atestare:
1806
Populația:
2498 locuitori

Chiriet-Lunga este un sat şi comună din UTA Găgăuzia. Chiriet-Lunga este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 27 km de municipiul Comrat și la 113 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 2498 de oameni. Satul Chiriet-Lunga a fost menționat documentar în anul 1806.

Citeşte mai departe