Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Complexul natural Rudi-Arioneşti

Biserica mănăstirii Rudi, Soroca

Dacă e să fim sinceri, nu este deloc uşor să descrii un asemenea itinerar, mai ales dacă aţi fost în aceste locuri nu o dată, ci de zeci de ori şi aţi reuşit să cutreieraţi împrejurimile străvechilor sate moldoveneşti Rudi, Arioneşti, Tătărăuca, Unguri, dar şi satul de rit vechi (de molocani) Pocrovca. E imposibil să vizitezi toate locurile pitoreşti din această zonă într-o singură zi, trebuie să veniţi aici pentru cîteva zile sau chiar săptămîni.

De aceea, înainte să vă povestim pe scurt despre fiecare dintre atracţiile turistice ale acestei configuraţii geografice naturale, vă vom prezenta o listă succintă a celor mai importante dintre ele:

1.     Satul Rudi şi Peştera Răposaţilor din apropierea raionului Soroca.
2.     Pădurea din apropierea satului Rudi din calea  spre mănăstirea Sfintei Treimi.
3.     Mănăstirea de maici Sf. Treime din preajma satului Rudi.
4.     Arcul Geodezic Struve în apropierea satului Rudi.
5.     Monumentul „Trei cruci” pe locul ruinelor vechii cetăţi romane din secolele III-IV î.e.n.
6.     Satul de rit vechi Pocrovca şi complexul turistic „Conacul din Pocrovca”, raionul Donduşeni.
7.     Monumentul voievodului polonez Stanislaw Zolkiewski nu departe de satul Pocrovca.
8.     Străvechiul sat Arioneşti din raionul Donduşeni.
9.     Defileul din apropierea satului Arioneşti.
10.    Satul Tătărăuca nouă, defileul din preajma lui şi malul abrupt al Nistrului.
11.    Rîpa de lîngă satul Tătărăuca Veche.

Aceasta nu e nici pe departe lista completă a locurilor pitoreşti de pe aici, pe care le puteţi vizita. Dar pentru început este suficient. Despre satul Unguri, menţionat mai sus, vom scrie într-un alt material – Călărăşăuca-Unguri.

Harta traseuluiCele trei rîpe adînci din preajma satelor Arioneşti şi Tătărăuca Nouă, dar şi pantele abrupte, care se întind de la satul Unguri pînă la Tătărăuca Nouă creează configuraţia geografică naturală Rudi-Arioneşti.

Lungimea rîpilor are de la 2 pînă la 5 km, adîncimea e de 140-250 m, lăţimea maximă e de 700 m. Dezgolirea rîpilor şi pantelor malului drept face vizibilă întreaga stratificare geologică. Deosebit de spectaculoase sînt ieşiturile sarmate calcaroase, care încadrează treimea de sus a pantelor cu forme bizare ale eroziunii eoliene.

În zilele cînd vîntul suflă într-un anume fel spre pereţii aeraţi, aflaţi în defileuri, aceştia emit sunete destul de melodioase, din acest motiv sînt numiţi din vremuri străvechi „harpa eoliană”. Legendele leagă existenţa acestei harpe cu numele cîntăreţului mitologic Orfeu.

Teritoriul configuraţiei geografice naturale Rudi-Arioneşti a servit drept adăpost pentru multe plante relicte. În adîncul teritoriilor rezervaţii se află rămăşiţe ale aşezărilor străvechi şi monumentul arhitectural al secolului al XVIII-lea − mănăstirea Rudi. Rîpa de lîngă satul Tătărăuca Nouă se deosebeşte de primele două prin pante mai line. Pe suprafeţele dezgolite de jos în sus pot fi văzute porţiunile nisipoase, de marnă, conglomerate, pietrele calcaroase, pe alocuri fiind perturbate de faliile în trepte. În pădurile care acoperă o parte semnificativă a rîpilor şi în general malul drept al Nistrului cresc stejari, ulmi, arţari, carpeni, frasini, tei. În aceste păduri şi-au găsit adăpost mai multe animale. Dis-de-dimineaţă puteţi vedea cum spre Nistru vin familii întregi de căprioare. Cîte odată pot apărea mistreţi cu puii săi. Dintre păsările de pradă pot fi văzute şi unele întîlnite rar prin locurile noastre – şoimul dunărean şi vulturul-alb (hoitar). Toate sînt luate sub ocrotirea statului. Noaptea, cînd viaţa din pădure se potoleşte, ies la vînătoare păsările de noapte – cucuvelele şi bufniţele, dar şi liliecii. Liliecii trăiesc în crăpăturile grotelor şi peşterilor la etajul geologic superior, unde pereţii sarmaţi calcaroşi sînt puternic erodaţi. Vînează doar 4-5 luni pe an şi doar în întuneric. Toate tipurile de lilieci sînt luate sub protecţia statului, iar liliacul mare cu potcoavă şi cel mai mic liliac sînt pe cale de dispariţie şi au fost înscrişi în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

Nu departe de rîpa de la Tătăreşti a fost descoperită o fortificaţie getică, care datează din ultimele secole de pînă la era noastră. La subsolul acesteia au fost găsite o mulţime de schelete femeieşti. Vara pe ruinele acestei cetăţi şi de-a lungul întregii rîpe de la Tătăreşti la fiecare adiere a vîntului se unduiesc pănuşiţele argintii.

Satul Rudi este amintit pentru prima oară în sursele istorice în anul 1463, conform ultimului recensămînt aici locuiesc 1982 de oameni. În sat este o biserică, ce datează cu sfîrşitul secolul al XIX-lea. În apropierea satului se află aşa-numita „Peşteră a Răposaţilor”, care conform legendei trece pe sub albia rîului Nistru şi se sfîrşeşte pe malul sau stîng.

Vedere de sus spre defileul de lîngă satul Arioneşti, Donduşeni

Însă cea mai importantă atracţie turistică rămîne străvechea Mănăstire de maici - Rudi, situată pe panta unuia dintre defileuri, chiar la mijlocul pădurii. Aproape simultan cu fondarea mănăstirii, în anul 1777 a fost construită biserica sa de vară „Sf. Treime”. Acest locaş cu cupolă cu planul (văzut de sus) în forma unui trifoi – unul dintre cele mai interesante monumente ale arhitecturii străvechi moldoveneşti. La un kilometru de mănăstirea Rudi, acolo, unde defileul se deschide spre valea Nistrului, este situată o construcţie, numită de localnici „farfuria turcească”. Conform datelor arheologilor aceasta este o aşezare preistorică, apărută în secolele VIII—IX şi împrejmuită în secolele IX—X cu un zid de apărare circular şi un şanţ. Înălţimea zidului e de 6 m, iar la sud-vest şi vest e de pînă la 4 m.

Pe partea opusă a aceluiaşi defileu se află ruinele unei cetăţi romane vechi, pe care e pus un indicator şi unde se înalţă 3 cruci de lemn. Acest loc aşa şi se numeşte „Trei cruci”. De aici mănăstirea Rudi se vede ca în palmă, ca o piatră preţioasă înrămată în verdele intens al pădurii.

Arcul Geodezic Struve se află lîngă satul Rudi şi face parte din obiectele patrimoniului mondial UNESCO. În trecut în Moldova erau 27 de puncte de staţionare, după care erau făcute măsurările pentru alcătuirea hărţilor internaţionale. În prezent a rămas doar un singur punct – cel din satul Rudi. El se află într-o livadă de meri, la 300 de m de şoseaua Soroca-Otaci. Printre altele, punctul geodezic al Arcului Struve este unicul obiect din lista monumentelor culturii patrimoniului UNESCO. Este unul dintre monumentele pur intelectuale.

La 1,5 km de satul Rudi, dar deja pe teritoriul raionului Donduşeni, se află satul Pocrovca, fondat la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi care i-a găzduit pe cei cu credinţă de rit vechi din Rusia. Acest sat a fost fondat la porunca Ecaterinei a II-a, care a dăruit aceste pămînturi refugiaţilor. În sat locuiesc circa 1000 şi ceva de oameni, însă satul este foarte bogat, cunoscut în întreaga Moldovă prin plantaţiile de zmeură, livezile de meri. Aici se culeg anual circa o mie de tone de cea mai bună zmeură din ţară şi mai mult de 5 mii tone de mere.

În apropierea satului a fost construit un complex turistic minunat „Conacul din Pocrovca”, care continuă să se lărgească. Proprietarul şi fondatorul acestuia, Dmitrii Latîşev este originar din satul Pocrovca, fiind printre acei care contribuie la dezvoltarea turismului local, dar şi a satului natal, a raionului.

Vedere spre mănăstirea Rudi de la monumentul Trei cruci”, raionul Soroca, prim-plan

Străvechiul sat Arioneşti, din raionul Donduşeni, este atestat documentar în anul 1463. Anume acest an este considerat anul fondării sale. Dar fiind mic a fost unit cu o altă localitate - Conceni. Conform ultimului recensămînt în sat locuiesc 1982 de oameni. Nu departe de Arioneşti, pe malul Nistrului, pe locul cu denumirea Valea Bradului arheologii au descoperit o aşezare omenească străveche de − 40-42 mii de ani. Această concluzie a fost trasă în baza analizei obiectelor din piatră, care au fost datate mai apoi cu perioada paleoliticului tîrziu. Pe locul localităţii de astăzi arheologii au descoperit existenţa a 8 sate învecinate, care au fost părăsite. Trei dintre ele, se referă la secolele IV-II î.e.n. Altul este datat cu secolul II î.e.n., iar cele două rămase ţin deja de secolele II—IV e.n. În concluzie, cel mai apropiat de timpurile moderne este satul dispărut, care datează cu secolele VIII—XII e.n. Pe locul, unde se aflau aşezările străvechi sînt şi rămăşiţe ale traiului omenesc, obiecte tipice ale acestui meleag pentru perioadele istorice indicate mai sus.

De la marginea satului şi pînă pe malul Nistrului, unde este situat satul Unguri, se întinde un defileu adînc, frumos şi împădurit. Este unul dintre locurile pitoreşti ale acestei destinaţii.

La cîţiva km de satul Rudi înspre Soroca se află două sate frumoase Tătărăuca Nouă şi Tătărăuca Veche. În preajma primului se întinde unul dintre cele mai frumoase defileuri, în care anul acesta a avut loc Festivalul anual Art-Labirinth-2011. Iar nu departe de Tătărăuca Veche este o rîpă pitorească cu ruinele unor zidiri străvechi, probabil din epoca geto-dacă.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Donduşeni

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1897
Populația:
9801 locuitori

Donduşeni este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Donduşeni. Amplasat în vecinătatea căii ferate Bălţi-Ocniţa, oraşul Donduşeni este situat la 211 km nord de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 9801 de locuitori. Apariţia oraşului Donduşeni este legată de construcţia căii ferate Bălţi-Ocniţa, finalizată în anul 1893. Odată cu începutul circulaţiei trenurilor pe calea ferată nou construită,  este înfiinţată staţia de cale ferată Donduşeni, pe lîngă care crescu o localitate, înregistrată în 1897 ca unitate administrativă.

Citeşte mai departe