Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Patru mănăstiri în Codri, raionul Călăraşi

Vedere spre Mănăstirea Frumoasa –primăvara, 2011

Patru mănăstiri ale raionului Călăraşi sînt cunoscute departe de graniţele raionului şi ţării, sînt loc de pelerinaj atît pentru cetăţenii Moldovei, cît şi pentru cetăţenii din străinătate. Acesta este unul dintre cele mai populare trasee turistice ale Moldovei. Turiştii şi excursioniştii numesc, adesea, acest traseu - Crucea Pravoslavnică, ceea ce e legat cu locaţia mănăstirilor. Dacă priviţi harta traseului, veţi vedea, că două dintre porţiunile de drum, care duc spre mănăstiri, se intersectează sub formă de cruce. Itinerarul este popular şi pentru că se află în apropierea Chişinăului (45 de km pînă la centrul raional Călăraşi) dar şi a orăşelului Călăraşi. Cea mai îndepărtată dintre ele se află la numai 14 km de el.

Dar motivul principal al atractivităţii acestor locuri, este faptul că aceste locuri sfinte sînt situate în inima Codrilor Moldovei, adică pe Podişul Central Moldovenesc, unde este concentrată cea mai mare parte a bogăţiilor silvice ale ţării. Anume această varietate de peisaje, schimbările de relief, vegetaţia bogată, drumurile pitoreşti atrag călătorii, iar toate astea fără a mai vorbi de a frumuseţea mănăstirilor înseşi, istoria lor bogată şi de loc uşoară, posibilitatea unei curăţiri spirituale, dar şi de a se ruga în ele.

Vedere spre ambele biserici ale Mănăstirii Hîrbovăţ - primăvara, prim-plan, 2011

Trebuie să menţionăm şi faptul, că de-a lungul traseului şi în apropierea mănăstirilor sînt multe locuri pitoreşti şi deosebit de atractive. De exemplu, chiar după gardul mănăstirii Hîrjauca începe o suprafaţă minunată cu o pădure de fagi seculari şi un izvor vechi în ea. În apropierea Mănăstirii Răciula, la marginea satului, o familie de localnici a deschis un Muzeu al Mierii.  La mănăstirea de la Hîrbobăţ este un parc frumos în centrul căruia creştea un stejar secular, care a fost smuls de o furtună, vă vom prezenta în cele ce urmează numai trunchiul acestui copac, care în prezent a fost scos. De pe teritoriul mănăstirii Frumoasa, situată pe vîrful unui pante de deal se deschid peisaje uluitor de frumoase. Dar şi mănăstirea însăşi la intrarea în ea din partea satului Bravicea, adică din partea de sus a dealului, arată deosebit de atractiv, îmbinîndu-se organic cu peisajul spectaculos din jur.

Vă prezentam patru informaţii scurte despre aceste mănăstiri, mai multe detalii despre fiecare dintre ele, desigur, puteţi citi la compartimentul Arhitectura a proiectului nostru. Scopul nostru a fost, să vă oferim o idee generală despre aceste locuri sfinte şi să vă arătăm în imagini, cît de atrăgător este acest traseu turistic. Sperăm că şirul de fotografii, care însoţeşte această publicaţie nu vă va lăsa indiferenţi, şi, probabil, vă va invita la drum.

Aleea centrală şi biserica de vară a mănăstirii Hîrjauca – primăvara, 2011

Mănăstirea Frumoasa (de călugăriţe) este situată la 14 km de oraşul Călăraşi. A fost fondată în  anul 1804,  iar în anul 1810 a fost sfinţită biserica de lemn, care a ars în întregime şi doar o icoană a Sfântului Nicolae a rămas întreagă. În anul 1947 mănăstirea a fost închisă, fiind deschis un spital. În anul 1994 mănăstirea a fost întoarsă credincioşilor şi a început reconstrucţia ei.

Mănăstirea Hîrbovăţ (de călugări)  a fost fondată în anul 1730. Pînă în anul 1812 a fost de trei ori arsă  de către turci şi tătari.  În anii 50 ai secolului XX a fost închisă, iar averea mănăstirii a fost furată şi arsă. Şi-a reînceput activitatea în anul 1992.

Faţada bisericii de iarnă a Mănăstirii Răciula

Mănăstirea Hîrjauca (de maici) a fost fondată în anul 1740 (conform altor date în anul 1750). Deosebit de furtunos s-a dezvoltat pe parcursul anilor 1819-1846, cînd egumen al mănăstirii a devenit monarhul sîrb - Spiridon Filipovici. Mulţumită eforturilor sale mănăstirea s-a extins semnificativ, a  fost creat un parc unic pe pantele dealului, cu o cascada de lacuri, cu specii rare de arbori, arbuşti şi flori. Acest parc a fost, potrivit contemporanilor, unul dintre cele mai frumoase din Moldova. În anii 50 ai secolului XX mănăstirea a fost închisă, iar pe teritoriul său a fost deschisă o casă de odihnă. În 1998 mănăstirea a fost întoarsă credincioşilor şi a început să se restabilească şi să se reconstruiască. Biserica de iarna, care a ars nu a fost încă restaurată, dar se duc lucrări de pregătire pentru reconstrucţie.

Mănăstirea Răciula (de maici) a fost fondată la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, două dintre bisericile sale au fost construite în anii 1800 şi 1822, respectiv. În perioada sovietică, a fost închis, a fost redată credincioşilor la începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea.

Mănăstirea Răciula şi Hîrbovăţ sunt situate chiar în satele corespunzătoare, în timp ce mănăstirile Hîrjauca şi Frumoasa la o anumită distanţă de sate.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Bahmut

Statut:
Sat
Prima atestare:
1429
Populația:
1226 locuitori

Bahmut este un sat şi comună din raionul Călăraşi. Din componenţa comunei fac parte două localităţi: Bahmut și Bahmut – stație de cale ferată.  Satul Bahmut este aşezat la poalele codrilor din zona de centru-vest a republicii, la o distanță de 25 km de orașul Călăraşi şi la 70 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004 populaţia satului constituia 1226 de oameni. Prima atestare documentară a satului Bahmut datează din anul 1429.

Citeşte mai departe