Alimentaţia tradiţională − sistem de valori vitale şi etnoculturale
Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Alimentaţia tradiţională − sistem de valori vitale şi etnoculturale

Hrana este condiția vieții și sănătății omului. Ea a fost și va rămîne una din principalele griji și ocupații ale oamenilor pe întregul parcurs al timpului.

Interdependența dintre alimentație și sănătate este una din cele mai vechi preocupări ale omenirii și este strîns legată de mediul natural și condițiile climaterice, de caracterul și nivelul de dezvoltare al economiei, de ocupațiile populației, de relațiile cu alte etnii.

Hrana și componentele ei, procedeele tehnice de preparare a bucatelor de fiece zi și anotimpurilor, de sărbatori și pentru respectarea ritualurilor, regimul alimentar și modul de consumare a hranei, eticheta la masă și simbolurile etnosociale – toate formează un sistem de valori strîns legate de istoria și cultura etnică a poporului moldovenesc.

În alimentația populară depistăm preferințe gustative și vizuale, care posedă un anumit limbaj de comunicare a normelor tradiționale, sociale și a urmelor de influență. Comparativ cu alte domenii ale culturii materiale în alimentația tradițională se păstrează tradițiile și întelepciunea populară, viziunea conceptuală privind originalitatea procedeelor de preparare, rețetele de îmbinare a produselor, modalitatea de utilizare și semnificația lor etnică. Toate acestea demonstrează că alimentația tradițională a moldovenilor prezintă un sistem de valori etnoculturale autentice (tehnici de păstrare și prepare, rețete, categorii de bucate în dependență de semnificația mesei și locul ei, componența participanților la masă și cenzul de vîrstă ș.a.).

Fenomenul creativ al gastronomiei populare a moldovenilor s-a exprimat prin potențialul inovațional al creativității multor meșteșugari populari specializați în diferite ramuri de obținere și preparare a produselor, legate de domeniul alimentației: morari, pescari, apicultori, legumicultori, storcători de ulei și de vin, rachieri, brutari, cofetari, cașcavagii, bucătărese, măcelari, pastramagii etc., a căror specializări trec peste 30. Alături de acestea o mare importanță o au și cei, care pregătesc vasele, recipientele și pînzeturile de păstrare, prepare, deservire (olari, văsari, lingurari, dogari, țesătoare, etc.). Respectiv pe parcursul timpului s-au format unele centre de specializare în anumite genuri meșteșugărești corelate cu alimentația populară.

În aceste condiții și obiectivele alimentației alături de bogățiile naturii și originalitatea valorilor cultural etnice joacă un rol prioritar. Acest argument servește drept motiv de a prezenta bucătăria moldovenească din diferite aspecte, cunoscîndu-i pe cei cointeresati de cultura alimentară a moldovenilor cît mai larg.

Informațiile despre alimentația tradițională a moldovenilor prezentate pe pagina „Bucătăria moldovenească” sînt culese din cercetările etnografice de teren, practica și experiența bucătăreselor și a autorilor etc.

Materialele prezentate sînt sistematizate în plan evolutiv, după tehnologii și produse autohtone, după diferite ocazii, anotimpuri, sărbatori de familie, calendaristice, bucătarie tradițională și contemporană etc.

În registrul selectat de bucate tradiționale și contemporane, sînt indicate rețetele originale și modalitățile de preparare, ilustrații despre gustări reci, lichide, bucate calde, copturi, dulciuri, băuturi, conservături etc.

Pe aceasta paginnă web veți putea afla despre cultul alimentar ca matrice a factorului social în cadrul sărbătorilor și ritualurilor de familie, tradiții și simboluri etnice. Aspectul etnografic al prezentării materialelor va arăta deosebirile zonale în prepararea unor bucate.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Speia

Statut:
Sat
Prima atestare:
1636
Populația:
2837 locuitori

Speia este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Satul este situat la o distanţă de 18 km de oraşul Anenii Noi şi la 50 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2837 de oameni. Prima atestare documentară a satului Speia (cu numele Chivărul) datează din anul 1636.

Citeşte mai departe