14 ianuarie 2011, 14:35 views 39095

Supe şi ciorbe

Nelipsite din bucătăria tradiţională a moldovenilor sînt fierturile lichide: zeama, borşul, ciorba, supa, cunoscute de timpuriu, se prepară şi se consumă pe tot parcursul anului.

Ele se consumă de obicei la prînz, de multe ori şi seara. Dovadă că felurile lichide la moldoveni au fost preferate la masă, inclusiv în timpul lucrărilor agricole, ne demonstrează vasele de ceramică speciale, numite „borşare”, în care ţăranii îşi luau borşul la cîmp sau li se ducea la amiază fierbinte de unii membri ai familiei.

Dacă ne referim la borş, aliment vechi tradiţional, el a devenit o mîncare de fiece zi. Se prepară borşul cu legume proaspete, cu carne sau fără carne. Varietatea borşului depinde şi de anotimpul anului. Primăvara se prepară borş cu stevie, urzici, măcriş etc. Vara şi toamna se adaugă şi alte legume: roşii, păstăi verzi de fasole, varză proaspătă sau murată, fasole etc. Ceapa, cartoful şi morcovul sînt nelipsite în fierturile lichide.

Tradiţională şi preferată de moldoveni este zeama, care se prepară cu carne de găină şi tocmăgei de casă și cartofi. Se fierbe carnea de găină, de pui, unde se adaugă o ceapă întreagă, felii de morcov, sare. Cînd carnea şi legumele sînt gata se acreşte cu borş de casă, se pun tocmăgeii pregătiţi din făină şi ou, pătrunjel, mărar verde tăiat mărunt.

Ciorba se prepară din carne de iepure, carne de oaie, fasole, cartofi, morcov, ceapă, roşii, ardei, graşi etc. Se acreşte cu borş de casă.

Supele sînt mîncăruri dietetice şi se pregătesc pentru copii, oameni bolnavi. De aceea ele nu se acresc.

Pentru acrirea borşului, zemii, ciorbei la moldoveni se foloseşte borş împlut de casă din ţărîţe de grîu. Într-un vas de ceramică sau de sticlă se pun tărîţe, se înmoaie cu apă rece, după care se toarnă apă clocotită. Se lasă să se răcorească. După ce s-a răcorit apa se adaugă „huşte”, lăsate din borşul precedent. Condimentarea borşului umplut se face din momentul fierberii apei, unde se pun crenguţe de vişin, să fie mai gustos. Se lasă la loc cald să „joace”. Borşul împlut de casă e cunoscut pe întreg teritoriul ţării şi de popoarele conlocuitoare şi vecine.

Iarna borşul, ciorba se acresc cu moare de varză sau de roşii, cu pastă de roşii. Pe cît e posibil în timpul anului pentru felurile lichide se folosesc multe legume proaspete: morcov, ceapă, cartofi, mărar, pătrunjel, cimbru, leuştean etc., iar în timpul iernii neavînd mărar, pătrunjel, cimbru proaspete, se folosesc uscate sau conservate în sare.

Prepară moldovenii şi zeamă de peşte cu multe verdeţuri, acrită cu borş de casă, care se mănîncă cu mămăligă.

Printre felurile lichide se poate numi şi laptele dulce fiert cu tocmagi, cu orez, cu „frecăţei” ce se consumă de obicei dimineaţa sau seara la cină. Este mîncarea preferată a celor mici şi a bătrînilor.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1807
Populația:
1549 locuitori

Chioselia este un sat şi comună din raionul Cantemir. Din componenţa comunei fac parte localităţile Ţărăncuţa și Chioselia. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Cantemir și la 154 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1549 de oameni. Satul Chioselia a fost menționat documentar în anul 1807.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.