• 2011
  • page views Vizualizări

Întroducere

7 aprilie 2011

Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic. 

Campania de promovare a site-ului www.moldovenii.md nu face parte din campania de publicitate a căruiva partid politic.

Nimeni nu ştie de cînd există cuvintele «Moldova», «Moldoveni». La fel, nimeni nu cunoaşte originea acestor cuvinte. Posibil, este unul dintre toponimele (denumirea oraşului, aşezării) geto-dacilor, numele oraşelor şi cetăţilor cărora se terminau cu «dava» - Argidava, Buridava, Petrodava, Rusidava...Moldava. Posibil este numele unuia dintre triburile indo-europene antice, care mii de ani în urmă s-au stabilit cu traiul între Carpaţi şi Nistru sau o parte a teritoriului, ocupată de aceste triburi. Evident, că aceşti termeni au o origine mult mai veche decît a statului nostru, care, conform surselor scrise cunoscute, a fost întemeiat în 1359.

Aceste cuvinte, probabil, există de mii de ani, fiindcă nimeni nu ştie, cînd a luat denumirea de «Моldau» rîul din Cehia, care mai tîrziu a fost numit de băştinaşi Vltava, cînd au fost numite «Моldova» şi «Моldoviţa» rîurile din România, cînd a devenit «Моldovanu» cel mai înalt munte din Carpaţi (înălţimea de 2544 m), care nu se află pe teritoriul istoric al Moldovei. Nu cunoaştem cînd şi de ce oraşele şi cetăţile vechi din Europa Centrală şi de Sud au primit denumiri, care conţin rădăcina «mоld».

Aceste cunoştinţe s-au pierdut, dar numele străvechi al poporului nostru, a ţării noastre şi a limbii ne mîngîie auzul, ne este drag şi aproape inimilor noastre, acest nume l-am moştenit de la strămoşii ce au făurit istoria glorioasă a statului, mulţi dintre care şi-au dat viaţa pentru ţară cu numele-i pe buze. Acest nume e în sîngele şi sufletele noastre. Acest nume ne ajuta să evităm asimilarea de către popoarele mai numeroase, să ne creăm cultura noastră remarcabilă, să ne păstrăm simbolurile, istoria, limba şi memoria strămoşilor noştri celebri. Acest nume este strîns legat de pămîntul nostru, pe care-l iubim, datorită acestui nume sîntem printre cele 200 de naţiuni, care-şi au propria statalitate.

Moldovenii au contribuit şi continuă să contribuie hotărîtor la cultura poporului român. Majoritatea personalităţilor din domeniul muzicii, literaturii, artei şi filosofiei româneşti clasice şi contemporane sînt moldoveni. Moldovenii au jucat un rol important în eliberarea Moldovei de peste Prut şi a Valahiei de sub dominaţia Imperiului Otoman, la fel şi de tutela exagerată a Imperiului Rus. Reprezentanţii intelectualităţii şi militarilor noştri, dispuşi romantic, au jucat un rol decisiv în unirea Moldovei şi Valahiei. Anume moldovenii, care concepeau importanţa unirii a două popoare frăţeşti într-un stat unic, ca condiţie necesară pentru păstrarea lor, au contribuit hotârîtor la asigurarea ideologică, politică şi militară a acestei uniri. Din nefericire, realizînd aceste scopuri, actuale la timpul lor, înaintaşii noştri nu au atras atenţia cuvenită importanţei respectării acordurilor internaţionale privind numele statului şi a poporului, apărut în urma acestei uniri. Ei nu au observat, pasionaţi de procesul unirii propriu-zis, că au fost devansați de valahii mai puţin romantici, dar mai experimentați în intrigile politice, mai numeroşi, mai pragmatici şi energici, care le-au impus popoarelor noastre un nume străin - «români» şi numele statului «România». Înaintaşii noştri celebri, avînd cele mai bune intenţii, au fost prinşi în capcana, din care aşa şi nu au reuşit să scape, trăgînd după sine o bună parte a poporului moldovenesc. Şi aici ar fi potrivit citatul din clasicul literaturii moldoveneşti Alecu Russo din anii 50 ai secolului al XIX-lea: «…Săracu ştefan-vodă, unde-i să vadă…? Nu mai sîntem moldoveni, ci români... Mi-e teamă că în ziua de pe urmă, cînd trîmbița cerească ne va chema la Judecata cea mare, nu ne vom putea înțelege cu strămoşii noştri, nici în limbă, nici în idee...».

Timp de 150 de ani, savanţii din Moldova, România şi alte ţări au cules o cantitate enormă de date şi artefacte, care demonstrează clar: populaţia, care locuieşte astăzi în Moldova şi România contemporană are rădăcini adînci, seculare pe acest teritoriu, justificate de izvoarele arheologice, antropologice, genetice, lingvistice şi culturale. Astăzi savanţii nepărtinitori concep, că noi, la sigur, nu sîntem urmaşii Romei, avem propria istorie şi cultură bogată, mult mai veche decît a Romei, care vin din adîncul veacurilor şi care s-au format nu pe undeva, ci pe pămîntul nostru – în spațiul Nistreano-Carpato-Dunărean.

Spre nefericire, unii dintre compatrioţii noştri – politicieni, reprezentanţi ai ştiinţei istorice, intelectualităţii de creaţie şi pedagogice, fără a face eforturi pentru studierea istoriei poporului său, caută să repete evenimentele secolului al XIX-lea, care s-au petrecut în Moldova de peste Prut şi cele de la începutului anului 1918, cînd teritoriul contemporan al Republicii Moldova a fost anexat forţat României. Indiferent de existenţa unui strat enorm de informaţie şi de fapte demonstrate, noi, moldovenii, sîntem supuşi încercărilor de a fi lipsiţi de numele nostru, de istorie şi de memoria istorică. Sîntem impuşi să ne făurim un viitor bazat pe o cultură străină în baza unor condiții străine, de a ne lipsi de noi înşine, respectiv se doreşte să se procedeze cu noi la fel, cum s-a procedat cu fraţii noştri – moldovenii de peste Prut 150 de ani în urmă. S-a ajuns pînă într-atît, încît se numesc străzi, localităţi, vinuri şi chiar copii cu numele împăraţilor romani, care cu puterea întregului lor imperiu au distrus statul străvechi al strămoşilor noştri – geto-dacii.

Nu căutăm duşmani, sîntem plini de dragoste şi o atitudine pozitivă faţă de alte popoare şi interesele lor, îi considerăm fraţi pe băştinaşii României – cu care avem o limbă (cu unele excepții) şi o cultură identice. Nu pledăm contra cuiva, pledăm pentru noi, copiii şi părinţii noştri, pentru poporul nostru, care a avut mult de suferit.

Nouă, unui popor cu propria cultură, limbă şi istorie bogată, se încearcă să ni se taie rădăcinile, propunîndu-ne să devenim urmaşi ai populaţiei Imperiului Roman - poliglote, multinaţionale, dornice de «pîine şi spectacole», care, chipurile, distrugînd toţi geto-dacii a pus temelia etnogenezei moldovenilor şi celor, care se numesc azi români. Poate oare un popor cu o cultură spirituală atît de bogată, cu tradiţii şi obiceiuri, genetic şi antropologic omogen, să provină de la legionari şi colonişti de diferite etnii (începînd cu originarii din Africa de nord şi semiţii pînă la iberici şi gali), care ocupaseră o parte neînsemnată a teritoriului Daciei? Este o eroare enormă, o greşeală istorică, care cere să fie corectată odată şi pentru totdeauna în interesul moldovenilor, inclusiv şi a moldovenilor sau a tuturor locuitorilor României. Ni se spune – nu abordaţi tema, acum este timpul soluţionării problemelor economice şi sociale, dar voi veniți cu denumirea poporului, rădăcini ... Oare nu-i tot una? Acel, care spune aşa ceva, fie nu înţelege despre ce vorbeşte fie încearcă să ne sustragă de la esenţa problemei care vizează renaşterea poporului nostru şi a statului. Cum este posibilă renaşterea unui stat cu un sistem financiar şi o economie slabă, unde se distruge sistemul de învăţîmînt, degradează cultura şi tineretul, iar majoritatea populaţiei apte de muncă a plecat în străinătate? ... ... Răspunsul este clar – trezindu-ne conştiinţa naţională, consolidînd propriul nume în conştiinţa poporului, a rădăcinilor, a istoriei sale, a simbolurilor şi eroilor, mîndrindu-ne cu istoria, cultura, statul şi poporul nostru. Pornind de la sentimentul că sîntem un tot întreg, uniţi pentru a făuri un viitor mai bun.

Noi nu putem aştepta pînă politicienii noştri îşi vor aduce aminte despre dragostea lor față de țară şi popor şi vor începe să elaboreze ideea națională şi programe strategice de calitate privind dezvoltarea țării. Politicienii noştri sînt foarte ocupați. Ei sînt antrenați în campanii electorale fără de sfîrşit, sînt ocupați de crearea şi desfacerea coalițiilor, împărțirea posturilor, discută în contradictoriu subiecte de importanță minoră furnizate de mass media. Cineva i-a îndepărtat foarte abil pe politicienii noştri de problemele de bază ale țării şi poporului. Politicienii noştri sînt ocupați. Din această cauză, noi, fără a pretinde la poziția şi posturile lor, am lucrat şi vom lucra pentru Dvs, compatrioți şi pentru ei, politicienii noştri. Dumneavoastră, dragi compatrioți, veți judeca cît de eficient un politician sau altul s-a integrat în programul de dezvoltare a poporului şi a contribuit la realizarea lui. Dumneavoastră îi veți alege pe cei mai buni dintre ei.

Sîntem obligaţi să luptăm pentru poporul nostru, pentru propria consolidare şi dezvoltare, bazîndu-ne pe fundamentul solid creat de strămoşii noştri.

Proiectul nostru – este începutul acestei lupte. Nu căutaţi autorul – sîntem mulţi, site-ul acesta-i sufletul moldovenilor, trecutul nostru, prezentul şi o puternică proiecţie spre viitor a unui popor deocamdată sărac material, dar bogat spiritual. Nu căutaţi autorii dintr-o curiozitate inutilă, la toate întrebările Vă va răspunde site-ul şi reprezentanţii noştri, studiaţi materialele site-ului şi veţi găsi ceea, ce are o valoare reală. Vă veţi regăsi, şi împreună cu noi, fiecare la locul său, veţi întra în rîndurile celor, care intenţionează hotărît să plaseze poporul şi ţara noastră printre naţiunile şi popoarele de frunte ale lumii în cel mai apropiat timp.

Dragi compatrioţi şi oaspeţi, proiectul nostru conţine o cantitate enormă de informaţie diversă despre istoria spațiului, în care este situată Moldova, despre etnogeneza poporului nostru, a limbii lui, istoriei formării poporului şi a statului, informaţie despre cine se poate numi moldovan etnic, despre cultura şi arta extrem de bogată a poporului nostru, despre obiceiurile noastre, sărbătorile tradiţionale, bucătăria şi meşterii populari, despre prezentul şi viitorul proiectat al ţării noastre, la fel şi multe altele, care pot trezi interesul unui număr mare de moldoveni şi a prietenilor poporului nostru.

Bine aţi venit la proiectul «Moldovenii»!

Pentru a accesa mai simplu site-ul, am decis să Vă propunem, dragi prieteni, o scurtă prezentare video, care o recomandăm spre vizionare celor, care au accesat site-ul www.moldovenii.md pentru prima oară.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Congazcicul de Jos

Statut:
Sat
Prima atestare:
1905
Populația:
273 locuitori

Congazcicul de Jos este un sat din cadrul comunei Congazcicul de Sus, UTA Găgăuzia. Localitatea se află la distanța de 5 km de municipiul Comrat și la 105 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 273 de oameni. Satul Congazcicul de Jos a fost întemeiat în anul 1905.

Citeşte mai departe