Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Turismul în Moldova

На вершине хребта Ущелья Ципова, Резина

Ideea acestei rubrici a apărut odată cu compartimentul Natura Moldovei. Scopul ei este să vă ajute, dumneavoastră, utilizatorilor site-ului nostru, să vă găsiţi propriul traseu turistic în călătoriile prin ţara natală sau să o descoperiţi, dacă sînteţi oaspetele nostru. Ne vom strădui să vă propunem absolut necunoscute, să vă diversificaţi călătoria prin locurile deja cunoscute. Pe această pagină a site-ului vă veţi putea împărtăşi impresiile de călătorie sau chiar poate să primiţi un sfat sau un ajutor. Sperăm ca şi dumneavoastră să ne sugeraţi, ce am omis, poate, ce nu am luat în consideraţie, unde nu am fost şi ce nu v-am povestit. Considerăm necesar să facem cîteva abateri de la temă, pentru ca traseele noastre să devină comune cu ale dumneavoastră.

Natura este moartă fără om. La începuturile omenirii, pînă omul nu se distanţase de natură şi constituia un tot întreg cu ea, era o parte integrantă a ei, omul primitiv percepea natura cu totul altfel, decît noi astăzi. Din atitudinea sa faţă de natură lipsea esteticul, iar corelaţia cu ea era strict utilitară. Cu cît mai mult omul devenea om, cu atît mai mult se schimba atitudinea sa faţă de natură şi faţă de fenomenele naturii. Anume omul a început să însufleţească natura, evidenţiindu-se faţă de ea şi distanţîndu-se din ce în ce mai mult de ea. În rezultat el nu numai că s-a detaşat de ea, ci a început să i se opună, în cel mai rău caz să dăuneze naturii, dar de facto sie însuşi.

В Фетештском заповеднике, Единец

Ceea ce numim noi astăzi turism este o descoperire a timpurilor noi. Acest lucru este nemijlocit legat de comunicaţii, transport şi într-o măsură mai mare de schimbarea atitudinii omului faţă de natură. Cu cît mai mult se izola omul, se înrădăcina în lumea sa pătrunsă de tehnicism şi artificialitate, cu atît mai mare devenea nevoia, măcar pentru scurt timp să se rupă de această realitate a sa şi astfel să-şi pună gîndurile şi simţămintele în ordine, să-şi dea odihnă de surplusul de informaţie, de lupta pentru bunuri, cunoştinţe, putere şi bani. Anume natura a devenit acea „baghetă magică” căutată îndelung. Anume această noţiune de a rămîne singur cu sine şi cu natura a şi dat naştere noţiunii de turist, astfel a apărut una dintre cele mai puternice industrii − ce a turismului, care a cuprins astăzi întreaga lume. Dar turismul mai alimentează încă şi năzuinţa de a păstra natura însăşi de noi înşine, această direcţie a dat naştere turismului ecologic. Dar există şi un turism strict individual, «aşa-zis primar», ca pasiune, ca hobby, ca necesitate profundă a unor anumiţi oameni să comunice individual cu natura. Poate acesta este cel mai sincer şi mai profund sentiment al omului, comparabil doar cu asemenea simţăminte precum prietenia, dragostea faţă de semenii săi. Turismul are fără îndoială un rol foarte important şi ca mijloc de cunoaştere a lumii înconjurătoare, a legilor ei, a diversităţii şi a frumuseţii ei, chiar dacă frumuseţea în această lume o aduce omul însuşi – frumuseţea în afara omului, inclusiv şi cea a naturii, nu ne-o putem imagina.

Moldova. Atît de mică şi atît de diversă, atît de cunoscută şi atît de necunoscută totodată. Nu e nici un paradox aici, pentru că noi, fiind cetăţeni ai Moldovei, în mare parte ne cunoaştem foarte puţin ţara natală. Adică uneori considerăm, că o cunoaştem nu rău, pînă cînd odată, ocazional plecăm din raza oraşului Chișinău, Bălţi, Tiraspol sau Cucuruzeni, Şapte Bani, Ghetlovo undeva la periferie, la un picnic sau în ospeţie, într-o călătorie sau în turism cu prietenii − iar imediat ce cotim de pe şoseaua centrală începem să facem propriile noastre descoperi mici, care ne surprind, însă, plăcut.

На смотровой площадке Мемориала в Шерпенах, Анений Ной

Călătorind prin Moldova nu te poţi plictisi pur şi simplu, iată concluzia esenţială pe care o face oricine, care a călătorit cît de puţin sau a mers măcar un pic mai departe de şoselele centrale şi de benzinării, departe de civilizaţie şi de locurile cunoscute.

Pe parcursul mai multor veacuri pămîntul moldav a fost vizitat de o mulţime de călători, cercetători sau de oameni, care erau poate doar în trece pe aici. Fiecare dintre acei, care au lăsat mărturii scrise despre călătoriile sale pe acest pămînt, nu a putut rezista tentaţiei de a repeta în mai multe rînduri despre diversitatea şi unicitatea acestui pămînt, despre configuraţia sa geografică „muntoasă” sau de stepă, despre bogăţia lumii vegetale şi animale, despre fertilitatea lui, despre clima favorabilă, despre multitudinea şi irepetabilitatea rîurilor, despre poporul ospitalier, despre roadele bogate ale acestui pămînt şi ce e mai important despre frumuseţea lui schimbătoare şi fermecătoare.

На аллеях лесопарка в Цауль, Дондюшень

Iată că am şi ajuns la esenţa rubricii noastre – descoperirea frumuseţii acestui pămînt şi a tot ce este aici. Dar mai ales, trebuie să subliniem importanţa păstrării acestei frumuseţi, a o spori şi a invita prietenii să o admire, indiferent de faptul unde locuiesc şi ce limbi vorbesc. Moldova este o ţară frumoasă şi ospitalieră. Haideţi să o facem să devină cunoscută nouă dar mai ales recunoscută.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Măgdăceşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1529
Populația:
4601 locuitori

Măgdăceşti este un sat şi comună din raionul Criuleni. Măgdăceşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanţă de 38 km de oraşul Criuleni şi 12 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Măgdăceşti constituie 4601 oameni. Satul Măgdăceşti este atestat pentru prima dată într-un document datat cu 9 martie 1529.

Citeşte mai departe