Filtru pe categorii
  • 2012
  • page views Vizualizări

Mărgăritarul Nistrului ‒ Benderul. Atracţiile sale turistice

Vedere generală a părţii centrale a cetăţii dinspre intrarea centrală

Orașul Bender este situat pe malul drept al cursului inferior al Nistrului, coordonatele sale geografice sînt: 46°49′50″ - latitudine nordică și 29°28'16" - longitudine estică. Este al patrulea ca mărime oraş din Republica Moldova. Populația constituie aproximativ 100 de mii de locuitori. Prima mențiune oficială a orașului o găsim în documentul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, datată cu octombrie 1408, cu denumirea de Teagheaneacheaciu. În anul 2008, orașul Bender şi-a sărbătorit cea de-a 600 aniversare.

Cu mult timp înainte de recunoașterea sa oficială, însă, în acest loc au existat așezări, datate conform diverselor surse cu mileniul 3 î.e.n. şi pînă în sec. 2 î.e.n. Aici au trăit triburile geto-dacice, urmele cărora au fost găsite pe teritoriul cetăţii Bender și satele din preajma oraşului ‒ Chiţcani şi Varnița. La sfîrșitul secolului al V-lea – începutul secolului al VI-lea, pe aceste pămînturi pătrund triburile slave. În următoarele secole pe pămînturile Pruto-nistrene s-au perindat triburile nomade ale polovţienilor, pecenegilor, torchililor.

La mijlocul secolului al XIII-lea regiunea a fost atacată de mongolo-tătari, care au dominat aici pînă în anul 1345. În prima jumătate a secolului al XIV-lea Ungaria, care a ajuns să fie o ţară puternică şi influentă, a obligat mongolo-tătarii să părăsească teritoriul acestei regiuni. În anul 1359 în urma revoltei populației locale împotriva dominației maghiare apare Principatul Moldovei independent condus de Bogdan, care fusese voievod valah în Maramureş şi vasal al regelui Ungariei. Începînd cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, oraşul este cunoscut cu denumirea  ̶ Tighina.

În anul 1538 în urma unei serii de lupte înverșunate din stepele Bugeacului turcii au cucerit Tighina. Orașul și cele optsprezece sate din jurul acestuia au fost transformate în raia turcească. Locația strategică pe malul înalt al Nistrului în apropiere de confluența acestuia cu Marea Neagră a făcut ca orașul să devină un punct de sprijin în lupta turcilor împotriva Rusiei. În locul, unde se afla fostul punct vamal, la trecătoare, începe construcția cetății conform planului celebrului arhitect turc Sinan Ibn Abdul Minh. Orașul și cetatea au fost redenumite în Bender (împrumutat din limba persană, care semnifică ‒ port, debarcader, oraș portuar). Apoi, orașul şi-a schimbat denumirea nu o dată:

pînă în anul 1538 — Tighina
pînă în anul 1918 — Bender
pînă în anul 1940 — Tighina
pînă în anul 1941 — Bender
pînă în anul 1944 — Tighina

La referendumul orăşenesc din anul 1990 locuitorii oraşului au votat pentru denumirea Bender.

Memorialul istorico-militar de la Bender

Orașul a fost suspus invaziilor pe parcursul secolelor, a fost distrus şi reconstruit din nou. Benderul a avut de suferit mult în timpul Celui de-al II-ea Război Mondial, cînd a fost distrus circa 80% din fondul locativ și practic toate întreprinderile orașului. Oraşul a fost grav deteriorat şi în timpul conflictului armat din 1992.

Totuși, în ciuda tuturor încercărilor, orașul Bender a prosperat și s-a dezvoltat, mai ales, în ultimii cîţiva ani, iar acei dintre dvs. care nu l-au vizitat de mult, ar putea să nu-l recunoască chiar, într-atît de mult s-a schimbat înspre bine, devenind şi mai frumos. În anul 2007 a fost pusă temelia Memorialului Istorico-militar, finalizat în anul 2008, în locul fostului cimitir militar, unde în prezent sînt înhumate rămăşiţele pămînteşti a 5127 de persoane.

Deosebit de multe morminte ţin de perioada apărării Sevastopolului din anii 1854-1856, de pe timpul campaniei din Balcani și asaltului trecătorii Şipca din anii 1877-1878. Un pic mai jos de Memorial, la intersecția străzilor a fost instalat Arcul de la Bender. În anul 1807, la Chișinău a fost instalat un arc asemănător numit „Arcul străzii Bender”, distrus în anul 1944 și care nu a mai fost restabilit. Către aniversarea Benderului, orăşenii au decis să-l reconstruiască, conform materialului documentar rămas. Documentația detaliată a acestui edificiu nu s-a păstrat, restabilirea s-a bazat pe desenele şi descrierile găsite. Putem spune cu îndrăzneală, că acest arc a devenit una dintre bijuteriile orașului și mîndria locuitorilor săi.

Însă principala atracție a orașului, desigur, rămîne celebra Cetate Bender, a cărei vîrstă depășește 450 de ani. Ea a fost înconjurată cu un val înalt de pămînt și un șanț de apărare adînc, care nu a fost umplut niciodată cu apă. Cetatea era împărțită în partea superioară, inferioară şi citadelă. Suprafaţa totală era de aproximativ 20 de hectare. Din partea de sud-vest a cetății era situat oborul. Localizarea strategic avantajoasă pe malul înalt al rîului Nistru în apropierea confluenței acestuia cu Marea Neagră a făcut ca orașul să fie unul dintre punctele de sprijin ale turcilor în războaiele ruso-turce. Cetatea Bender mai era cîndva numită „redutabila cetate de pe pămînturile otomane”. Un fapt interesant din istoria cetății: deşi cetatea se află în apropierea Nistrului, garnizoana sa, însă, era alimentată cu apă prin apeductul tras de la lacul Bîc și nu din rîu. Acest lucru a fost făcut în eventualitatea unui asediu lung al cetății și în caz de imposibilitate de a ajunge aproape de Nistru.

Restaurarea cetății a început aproximativ trei ani în urmă. În prezent cetatea s-a transformat literalmente, devenind o veritabilă atracţie turistica pentru turiştii din Moldova și din alte țări. În încăperea fostei pulberării a fost deschis un muzeu. Pe teritoriul fortăreţei este construită biserica Sf. Alexandru Nevski, cu care, de asemenea, se mîndresc locuitorii Benderului. Pictarea bisericii nu este încă finisată.

Arca de la Bender de la intersecţia de la intrarea în oraş

În oraş există şi o altă biserică celebră, Catedrala „Schimbarea la faţă”, construcţia căreia a început în anul 1815 pe locul, unde se aflau fostele cazărmi turceşti. Catedrala a fost sfinţită în anul 1827, fiind pictată doar în anul 1934 de către celebrul pictor şi arhitect  ̶ Alexandru Plămădeală, autorul monumentului lui Ștefan cel Mare de la Chișinău.

În oraș sînt trei parcuri, unul dintre care se întinde de-a lungul malului rîului Nistru. Aici a fost construit un debarcader pentru ambarcațiuni de agrement, există şi plajă, aici vin pescarii locali. Străzile orașului sînt foarte verzi, umbroase, peste tot sînt o mulțime de flori dar și orașul însuşi are un aspect îngrijit și foarte curat.

Pe una din piețele orașului puteți vedea un muzeu original de istorie în aer liber. În imagini ştemuite prin faţa ochilor dvs. se vor perinda toate etapele de bază ale istoriei orașului. În apropiere, pe o străduţă liniştită, se află o casă veche, în care avea să se nască viitorul academician Lev Simionovici Berg - geograf fizician și biolog sovietic, academician al Academiei de Științe al URSS, preşedinte al Societăţii Uniunii Geografice a URSS. Anume la insistenţele Dumnealui, Podişul Central Moldovenesc a primit definitiv denumirea de Codri.

În epoci şi ani diferiţi la Bender s-au născut și au trăit mulți oameni celebri și talentați de diferite naționalități, de exemplu, Emil Constantinescu, fostul președinte al României, de asemenea, este originar din Bender. Nu vom da citirii întregii liste cu nume celebre, pentru a nu vă obosi, dacă, însă, aveți de gînd să mergeţi în excursie la Bender, ghizii locali vă vor povesti cu plăcere şi în detaliu despre aceste persoane, dar şi multe alte lucruri. Noi, însă, la încheierea acestei publicații, vă vom aminti despre încă două atracţii turistice, aflate în imediata vecinătate de Bender - satul Chiţcani cu vestita sa Mănăstire Noul Neamţ și Memorialul, care se află în locul de unde a început operațiunea Iași-Chișinău și Mănăstirea Gîrbovăţ.

Sperăm ca materialul prezentat şi albumul foto destul de vast, vă vor oferi o imagine despre ceea, ce am menţionat şi despre ce nu am reuşit să vă povestim încă. Călătorie plăcută la Bender.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Alexăndreni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1855
Populația:
1328 locuitori

Alexăndreni este un sat din cadrul oraşului Edineţ, raionul Edineţ. Satul este situat la o distanță de 5 km de oraşul Edineţ, la 14 km de staţia de cale ferată Brătuşeni şi la 196 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1328 de locuitori. Satul Alexăndreni este atestat documentar în anul 1855.

Citeşte mai departe