Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Oraşul Soroca şi satul Cosăuţi

Вид на Днестр, крепость и город Сорока с площадки памятника

Oraşul Soroca este situat pe malul drept al Nistrului într-o vale adîncă sub forma unui amfiteatru, la distanţa de 145 km de la Chișinău şi este centru raional.

Conform datelor ultimului recensămînt, populaţia Sorocii alcătuieşte 35,1 mii de oameni.

Componenţa etnică:

  • moldoveni − 68%
  • ucraineni − 15%
  • ruşi − 12,3%
  • romi − 3%
  • evrei − 1%
  • alte naţionalităţi − 0,7%

Datele istorice confirmă că în locul oraşului în secolele XII-XIII se afla o aşezare genoveză Alcione, însă săpăturile arheologice au descoperit mai multe mărturii, care confirmă că a existat o aşezare şi mai veche cu urme ale culturii tripoliene timpurii. În ultimul sfert al secolului al XVI-lea din ordinul domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, a fost zidită o cetate de pămînt, menită să apere de incursiunile tătarilor. La începutul secolului al XVI-lea în timpul domniei lui Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, a fost construită o cetate din piatră care a fost numită Săraci şi abia în secolul al XVIII-lea a început să fie numită Soroca. Cetatea uimeşte prin sobrietatea planificării sale, simplitatea structurii, care o face să aibă un caracter distinctiv şi este dovada nivelului cultural şi profesional al creatorilor ei.

În prezent cetatea Soroca este complet restaurată, în ea a fost organizat un muzeu şi este deschisă pentru vizitatori. Cetatea este cel mai atrăgător obiect turistic din oraş.  Se organizează permanent excursii de la Chișinău şi alte regiuni ale Moldovei, dar şi din Ucraina, care are graniţă comună cu raionul Soroca pe Nistru. Peste Nistru pe malul ucrainean este un pod plutitor pentru traversare.

Купола Косэуцкого монастыря, ближний план

Oraşul şi împrejurimile lui sînt foarte pitoreşti, un farmec deosebit oferă oraşului dealul lui Bechir, care este numită de către localnici „dealul ţigănesc” pentru că în partea de sus a oraşului locuiesc compact ţiganii, aici se află conacul baronului ţiganilor din Moldova. În imediata apropiere de oraş, la poalele dealului şi malului Nistrului se află monumentul naturii, rîpa lui Bechir, care este introdusă în lista monumentelor naturii aflate sub protecţia statului.

În partea cea mai îndepărtată de oraş a dealului Bechir la începutul anilor 2000 a fost înălţat un monument de piatră cu forma unei lumînări, care a fost numit „Badea Mior”. Ideea şi denumirea monumentului aparţine lui Ion Druţă, care a locuit şi a învăţat din copilărie la Soroca şi care a cîntat acest meleag în multe din operele sale. În interiorul monumentului se află o mică capelă, unde credincioşii se pot ruga şi unde toţi doritorii pot să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea şi întreţinerea monumentului. De pe platforma de observaţie a monumentului– Lumînare se deschide o privelişte de neuitat spre oraş, cetate, Nistru. Acest loc este foarte popular în rîndurile numeroşilor turişti, care vizitează aceste locuri.

Nu departe de oraş spre oraşul Cosăuţi se află monumentul evreilor băştinaşi executaţi în cel de-al II Război Mondial de către fascişti.

Крепостная стена, вид со двора крепости

Satul Cosăuţi este situat la 7 km de oraşul Soroca şi se întinde  de-a lungul rîului Nistru. Prima atestare documentară a satului Cosăuţi se referă ziua de 17 ianuarie 1517. În urma săpăturilor arheologice în locul satului a fost descoperită o aşezare omenească, vechimea căruia atinge 22 mii de ani. Nu departe de această aşezare paleolitică, într-un defileu adînc, se afla o mănăstire din Evul Mediu, care a fost fondată în anul 1729 de către călugării Gavriil şi Pavel. La începutul secolului al XX-lea vechea mănăstire a fost distrusă de un cutremur şi de alunecări de teren, s-a păstrat numai o parte a cimitirului mănăstiresc. Mănăstirea a fost reconstruită mai sus pe pantă şi funcţionează în prezent. Alături de mănăstire se află un pavilion cu un izvor de apă minerală. La cîţiva km de sat se află un monument al naturii Pragurile Nistrului şi unica în Moldova carieră de granit. Tot aici se dobîndeşte cea mai bună piatră de construcţie şi de finisaj, cunoscut departe de hotarele republicii. Satul Cosăuţi este vestit prin meşterii săi pietrari, care au înălţat o mulţime din monumentele cunoscute de pe teritoriul republicii Moldova şi de peste hotarele ei şi au primit mai multe premii la concursuri prestigioase.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Prajila

Statut:
Sat
Prima atestare:
1588
Populația:
2907 locuitori

Prajila este un sat şi comună din raionul Floreşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Antonovca, Frunzești, Prajila și Mihailovca. Localitatea se află la distanța de 14 km de orașul Florești și la 137 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2907 oameni. Satul Prajila a fost menționat documentar în anul 1588.

Citeşte mai departe