Reforma sistemului de finanţare a economiei
Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Reforma sistemului de finanţare a economiei

În compartimentele anterioare am demonstrat, cît de important este pentru Guvernului Republicii Moldova să elaboreze concepţiile de dezvoltare a sistemului de finanţare a propriei economii, a familiilor, cetăţenilor şi statului (numite în continuare, economie). Acest lucru este important din trei motive:

1. Noi ne cunoaştem mai bine decît străinii propriile probleme, posibilităţi şi necesităţi.

2. Interesele noastre (iar acest lucru este natural) nu întotdeauna corespund cu interesele organizaţiilor financiare internaţionale, a statelor-partenere din străinătate şi respectiv cu consultanţii angajaţi de către ei.

3. Existenţa în ţară a unui sistem de finanţare deplin, de înaltă calitate ‒ este cea mai importantă condiţie pentru dezvoltarea economiei.

Ca cetăţenilor să le fie clar despre ce este vorba, vom da un exemplu simplu. Am demonstrat mai sus, că cel puţin 1,0 mld. de dolari SUA, depuşi sub un procent mic în activele statelor occidentale pot fi folosiţi cu îndrăzneală pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova. De exemplu, este posibil ca nu mai puţin de 100 milioane de dolari să fie îndreptaţi spre creditarea pe termen lung a întreprinderilor specializate în creşterea păsărilor şi animalelor, pentru achiziţionarea echipamentelor şi tehnologiilor, păsărilor şi animalelor de prăsilă.

Conform calculelor noastre, investind aceste mijloace în reconstrucţia fermelor existente şi în construirea unora noi poate fi mărită producţia cărnii pe parcursul a 1-3 ani cu 70.000 de tone pe an, preţul angro fiind de aproximativ 3,0 mld. lei, creînd aproximativ 10.000 de locuri de muncă în zonele rurale. Dacă luăm în considerare faptul, că valoarea adăugată la vînzarea angro a cărnii în raport cu preţul furajelor (toate de origine locală), precum şi a mărfurilor importate utilizate la producerea cărnii (resurse energetice, aditivi, medicamente), depăşeşte 50%, atunci într-un an ţara îşi va reîntoarce mijloacele investite şi va primi anual suplimentar 120,0 mil. de dolari SUA (recalculîndu-se în venit naţional). Paralel, va continua să se dezvolte industria creşterii animalelor. Noi credem, că este mult mai avantajos să primeşti 5 milioane de dolari SUA anual, ca procent pentru plasarea acestor fonduri în activele ţărilor străine (în special în SUA), supunînd fondurile unui risc din cauza efectelor crizelor, care apar periodic în Vest .

Dar cît de puternic poate fi dezvoltată în ţară industria de construcţii, asigurîndu-se creditarea pe termen lung a populaţiei (pentru 20-30 de ani), cu rată mică pentru achiziţionarea (construirea) locuinţelor? Cît de multe se pot face în dezvoltarea altor domenii ale economiei, în educaţie şi medicină, în construcţia drumurilor şi dezvoltarea turismului? Şi aşa mai departe …

În afară de aceasta, marfa produsă în ţară cu materie primă moldovenească va face legătura între leii emişi pentru procurarea valutei străine, devenind un factor decisiv în dezvoltarea ţării şi în lupta cu inflaţia. În prezent lupta cu inflaţia are loc exclusiv din contul stăvilirii posibilităţilor finanţării businessului.

Iar statul închide şcoli, stopează programe sociale, obligă populaţia cea mai activă să plece în căutarea lucrului în străinătate, trimiţînd toată valuta cîştigată în ţările străine (în rezerve) şi umblînd prin lume cu mînă întinsă, ajungînd să fie dependent de unchii străini.

Iar unchii din străinătate întorc Moldovei o mică parte din banii noştri sub formă de ajutor şi credite, înaintîtnd, în acelaşi timp, guvernelor noastre condiţii. Pentru cine sînt favorabile aceste condiţii? Pentru noi? De ce nu ne-am îmbogăţit în aceşti 20 de ani, în care primim sfaturi de la unii şi aceiaşi unchi?

Fără îndoială rezervele noastre sînt legate de anumite obligaţii internaţionale. Statele, cărora Banca Naţională le-a oferit bani sînt creditori ai Moldovei, printre ei se numără acele ţări ale lumii, care duc în lume o anumită politică financiară şi nu e atît de uşor să porţi cu ele astfel de discuţii.

Noi, însă sîntem cea mai săracă ţară din Europa, avem o economie nu foarte mare, care este incapabilă să se dezvolte într-atît, încît să fie în măsură să afecteze în mod semnificativ interesele acestor state, de aceea noi trebuie să promovăm insistent şi cu îndîrjire interesele noastre, adoptînd o nouă abordare a utilizării mijloacelor cîştigate ‒ a valutei ‒ din afacerile noastre, dar şi cele cîştigate de către cetăţeni, într-o perioadă relativ scurtă de timp, la restructurarea sistemului de finanţare a economiei.

În acest scop urmează a fi realizat un complex de măsuri, pe care le vom enunţa mai jos:

  •  A introduce o serie de anexe şi schimbări în Legea despre Banca Naţională a RM (BNM), direcţionînd activitatea BNM înspre dezvoltarea sistemului financiar şi economic al statului, luînd de pe umerii săi un şir de probleme insolubile pentru el (de exemplu, stabilitatea preţurilor), precum şi restricţiile impuse artificial. A examina chestiunea cu privire la subordonarea Băncii Naţionale Guvernului Republicii Moldova.
  • A lua un şir de măsuri pentru a reduce în mod substanţial ratele pentru depozite şi credite în economie, creînd condiţii pentru creditarea în lei a proiectelor investiţionale, precum şi pentru investirea mijloacelor de către investitorii neprofesionali în fonduri de investiţii mutuale şi obligaţiuni ale societăţilor-rezidente. Această problemă este una cheie pentru dezvoltarea normală a economiei Republicii Moldova şi ea ar trebui soluţionată cît mai repede posibil.

Ratele de creditare sînt legate direct de ratele la depozite, de aceea BNM ar trebui să intervină în mod activ în politica de depozite a băncilor, stabilind un calendar pentru reducerea ratelor dobînzilor cu indicarea cotei marginale concrete, în conformitate cu care băncile pot lua banii de la cetăţeni şi persoane juridice.

Considerăm că în cel mult 2 ani ratele la depozite ar trebui să fie reduse treptat pînă la 2 sau 3% pe an în lei. Paralel (şi acest lucru este foarte important), Banca Naţională ar trebui să susţină lichiditatea băncilor, creditîndu-le în scopul de a compensa temporar fluxul posibil al unei părţi a depozitelor.

Este foarte important, ca în acelaşi timp, să se obţină reducerea ratelor dobînzilor pentru creditele în lei cu pînă la 4-5% anual, să se ia măsuri pentru a creşte semnificativ perioada creditării, care să fie suficiente pentru finanţarea investiţiilor capitale.

Activitatea în această direcţie va trezi rezistenţă şi critici din partea economiştilor locali ‒ printre raţionamentele lor se numără următorul: "cum poţi da oamenilor mai puţine procente pentru depozite, mai mici chiar decît inflaţia?"

Cele două întrebări-răspunsuri principale la această întrebare sînt: 1. În ce constă sarcina statului ‒ a susține rentierul sau în a crea o economie sănătoasă? 2. Oare nu ratele ridicate la depozite şi credite sînt principalii stimuli ai inflaţiei?

O altă obiecţie "oamenii vor scoate toţi banii şi îi vor orienta spre consum”, provocînd o nouă rundă de inflaţie. Iar la această întrebare sînt trei răspunsuri-întrebări:

1. Oare stimularea consumului şi corespunzător a economiei nu este obiectivul principal al unui stat în dezvoltare?

2. De ce să nu presupunem că oamenii care au bani în surplus îi vor trimite în fonduri investiţionale mutuale, adică nemijlocit în economie (şi de fapt, cel mai probabil aşa şi se va întîmpla) sau vor cumpăra obligaţiuni corporative?

3. Oare banii pe depozite îi păstrează persoanele, care nu au ce mînca şi aceştia se vor grăbi să cumpere pîine, lapte şi mărfuri de larg consum?

Noi înţelegem problemele, care pot apărea la soluţionarea chestiunilor, ridicate în acest compartiment, însă, sîntem siguri, că necesitatea soluţionării lor s-a copt demult şi ele trebuie soluţionate neîntîrziat.

  • A crea un Fond de Dezvoltare a Economiei Republicii Moldova (după exemplul Rusiei), transferînd în el cel puţin 50% din mijloacele, ce se păstrează în rezervele valutare, precum şi o mare parte din veniturile valutare, pe care statul (BNM) le va achiziţiona de azi înainte.

A asigura utilizarea eficientă a acestor fonduri pentru dezvoltarea economică a RM în baza experienţei acumulate în ţară şi peste hotare, precum şi înţelegerea proprie (moldovenească) a intereselor sale şi situaţia care se creează în lume.

  •  Din mijloacele fondului de dezvoltare:

‒ A crea Banca Investiţională de Stat de Dezvoltare a Moldovei cu un capital propriu de cel puţin 7,0 mld. de de lei pentru eliberarea de credite pe termen lung sectoarelor prioritare ale economiei şi proiectelor importante de dezvoltare;

‒ A majora cu cîteva miliarde de lei capitalul „Băncii de Economii", mărind în el cota statului în scopul de a organiza o creditare de înaltă calitate a businessului mic şi mijlociu;

‒ A atrage la conducerea acestor instituţii financiare bancherii locali cu reputaţie impecabilă, ţinînd cont de patriotismul şi calităţile morale ale acestor oameni;

‒ Crearea unei Companii Ipotecare de Stat cu capital majoritar propriu de cel puţin 5,0 mld. de lei, aparţinînd statului, pentru creditare pe termen lung (cel puţin 25 de ani) a familiilor care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, cu un procent rezonabil (nu mai puţin de 5 % anuale). Pentru formarea acestei companii pot fi atrase fonduri şi investitori privaţi.

A transmite Compania Ipotecară de Stat pentru a fi gestionată de o companie solidă din Moldova, cu o reputaţie impecabilă. A realiza pentru Companiile Ipotecare de Stat un sistem de selectare a familiilor (cu venituri modeste), care au nevoie de condiţii mai bune pentru trai şi care sînt capabile să plătească. A crea sucursale ale acestei societăţii în fiecare regiune a Moldovei. Această măsură va face să crească în mod semnificativ optimismul familiilor tinere în viitorul ţării lor şi vor crea numeroase locuri de muncă în industria de construcţii şi în domeniile similare.

‒ a crea o societate investiţională de stat care să investească în fondurile de dezvoltare ale companiilor tehnologiilor moderne.

  • A studia problema trecerii treptate, dar rapide la plăţile pentru mărfurile şi serviciile moldoveneşti numai în lei, ceea ce va reduce semnificativ presiunea valutelor străine asupra pieţei financiare a ţării şi va permite să mărească considerabil şi fără inflaţie volumul valutei naţionale în economie, încetînd să îmbogăţească din contul poporului moldovenesc, gratis, producătorii dolarului şi monedei Euro. Această întrebare este complicată şi necesită o pregătire minuţioasă, iar înainte de a începe să se pregătească pentru aceasta ar trebui să se înţeleagă acel fapt, că nimeni în lume nu are nevoie de leul moldovenesc ca monedă liber convertibilă.

Se înţelege că, fără a conecta o reţea bancară largă, care să activeze în mai multe ţări ale lumii, fără restricţii şi rapid (iar aceasta este condiţia convertibilităţii libere) a vinde leul străinilor pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor moldoveneşti va fi destul de dificil.

Evident, Moldova trebuie să găsească parteneri de încredere şi să creeze o reţea de comercializare a leului. Desigur, această măsură trebuie să fie introdusă paralel cu realizarea unui program complex de dezvoltare a economiei noastre, lucru pe care îl vom pune în discuţie în continuare.

  • A interzice prin lege băncilor de a accepta depozite la cerere, precum şi achitarea anticipată a depozitelor bancare de urgenţă;
  • A mări considerabil, din contul mijloacelor statului, mărimea fondului de garantare a depozitelor populaţiei, transmiţînd aceşti bani în rezervele valutare ale statului. Este important să se ofere garanţii de stat populaţiei şi altor tipuri de investitori împotriva posibilelor pierderi;
  • A interzice prin lege includerea în orice contracte, încheiate între rezidenţii Republicii Moldova cu nerezidenţi, în care nerezidenţii RM figurează ca creditori, a condiţiilor despre încheierea necondiţionată a obligaţiunilor rezidentul RM la prima cerere a creditorului, fără acordul debitorului.

Trebuie să menţionăm că asupra includerii unor astfel de dispoziţii în acordurile de creditare insistă majoritatea creditorilor occidentali.

  • Trebuie să creăm în spaţiul moldovenesc propriul nostru sistem de card-uri electronice cu rate fixe pentru utilizarea acestuia.
  • Să dezvoltăm sisteme de plată alternative (utilizînd posibilităţile Internetului), acelora cu card-ul.
  • Trebuie făcută denominarea leului de 10 ori, ca să se emită lei noi din hîrtie nouă şi monede metalice, îmbunătăţind în mod semnificativ design-ul acestora, precum şi ridicînd calitatea hîrtiei, nivelul de securitate şi imprimare, care va permite crearea unor condiţii confortabile de păstrare a economiilor cetăţenilor în valută naţională. Este important ca aceste procese să fie stimulate, căci cetăţenii avînd parte de experienţele amare ale pierderilor din anii ’90 ai secolului al XX-lea şi sf. anilor ’10 ai secolului al XXI-lea, nu vor să-şi piardă economiile, transferîndu-şi economiile în valută străină, reducînd rezervele statului. De fapt, valuta străină se depreciază mai repede decît leul, dar oamenii o cumpără, inclusiv şi pentru că ea este tipărită mai calitativ, dar şi pentru că trebuie păstrate mai puţine hîrtii.
  •  Este important, să prindem curaj ca „să menţinem” cursul leului mai departe şi chiar să-l mărim puţin. Oamenilor trebuie să li se ofere garanţii în cazul "prăbuşirii" leului, trebuie să fie create condiţii pentru transferul economiilor din valută străină în lei, o astfel de politică va fi pe deplin îndreptăţită şi se va recompensa întreit.

Exportatorii, însă primind acces la o finanţare de calitate şi sprijinul considerabil al statului în dezvoltarea businessului (despre acest lucru vom vorbi mai jos), vor primi beneficii necondiţionate de la stabilitatea pe piaţa financiară.

  • Reformarea pieţei hîrtiilor de valoare în aşa fel, încît să protejeze în mod fiabil businessul naţional şi mijloacele investitorilor de posibilele crize, reieşind din următoarele principii:  

-  investiţiile persoanelor fizice şi ale altor investitori pasivi în economie trebuie să fie fiabil protejate;    

-  managerii subiecţilor economici, care emit propriile hîrtii de valoare, trebuie să se afle sub un control strict din partea acţionarilor;      

-  investiţiile directe în economie trebuie făcute profesional de către profesionişti.

  • În legătură cu aceasta, a schimba legislaţia, care se referă la societăţile pe acţiuni (SA) şi piaţa hîrtiilor de valoare în scopul excluderii complete din economia ţării a capitalului speculativ (de care, de fapt, nu are nevoie economia mondială), precum şi mărirea rolului acţionarilor în gestionarea Societăţilor pe Acţiuni şi minimizarea riscurilor, legate de managementul necinstit. Pentru acest lucru, trebuie prevăzute următoarele lucruri:

‒ Trebuie pusă condiţia ca toate investiţiile făcute de investitorii neprofesionişti (nu mai puţin de 5% din capitalul statutar al societăţilor pe acţiuni), fără permisiunea specială a CNPF, să fie efectuate numai prin intermediul fondurilor investiţionale şi a acelora de risc.

Să se adopte legea "Cu privire la investiţii cu cotă de participare şi a fondurilor de risc", introducerea unor cerinţe stricte a mărimii fondurilor investiţionale, calificarea şi reputaţia conducerii, precum şi a angajaţilor acestor companii.

A permite unor asemenea companii să achiziţioneze doar pachete de acţiuni mari şi pachete de control ale acţiunilor cu capital statutar al societăţilor comerciale, încurajîndu-le astfel, să aibă un personal calificat, care să participe totalmente la managementul companiilor ‒ obiecte ale investiţilor.

 ‒ A extinde în mod semnificativ funcţiile consiliilor de administraţie ale societăţilor pe acţiuni (SA), transmiţînd în subordinea lor toate problemele, care nu sînt legate de controlul operaţional al AO (cu excepţia acelora, care intră în competenţa adunării generale a acţionarilor).

A stabili faptul, că prima persoană în SA nu este şeful organului executiv, ci Preşedintele Consiliului de Administraţie (a consiliului de supraveghere), care fie este acţionar al SA, fie este un angajat calificat al companiei ‒ un acţionar al SA.

În ce priveşte această problemă, în companiile mari din Moldova s-a acumulat o bogată experienţă, care poate fi folosită pentru perfecţionarea legislaţiei;

‒ Scoaterea unui întreg şir de restricţii inutile, privind activitatea societăţilor pe acţiuni pentru a reduce în mod semnificativ, pînă la unele simbolice, tarifele legate de emiterea şi înregistrarea emisiunilor hîrtiilor de valoare;

A reglementa clar activitatea companiilor de administrare a investiţiilor, oferindu-le un regim favorabil pentru business;

‒ A trece organul de stat de control asupra pieţei financiare la gestiunea şi finanţarea totală din partea statului.

Trebuie încetată practica vicioasă de autofinanţare a acestui organ, atunci cînd funcţionarii, tinzînd să cîştige mai mulţi bani reţin dezvoltarea acelui segment al pieţei, pe care ar trebui să-l dezvolte;

‒ În „condiţiile de producţie şi circulaţie" a hîrtiilor de valoare de stat, a introduce interdicţia de scoatere a lor pe piaţa secundară, a elimina posibilitatea de rambursare a lor, fără acordul debitorului. Aceeaşi dispoziţie să fie extinsă asupra obligaţiunilor corporative;

  • A mări semnificativ răspunderea penală pentru încălcările legislaţiei şi frauda pe piaţa financiară.

Putem enumera şi alte măsuri, care trebuie luate pentru dezvoltarea sistemului financiar, însă scopul nostru nu este în a publica o listă exhaustivă  a unor astfel de măsuri. Este important să identificăm în mod clar problema şi să-i facem pe politicieni să o rezolve astfel, ca în cele din urmă, să poată trece la următoarea:

1.  În ţară circulă numai leii (băncile moldoveneşti oferă credite numai în lei, mărfurile moldoveneşti şi serviciile se vînd numai contra lei, depozitele din băncile moldoveneşti se fac numai în lei, pămîntul şi imobiliarele se vînd numai contra lei, hîrtiile de valoare emise de către rezidenţi se fac numai contra lei etc.).

2.  Leul este stabil  şi este "legat" de cursul de schimb mediu Euro-Dolar-Rublă-Grivnă.

3.  Ratele dobînzilor la depozite în sistemul bancar să nu depăşească 3%, iar cele pe credite ‒ 7%.

4.  Să se asigure accesul la creditarea investiţională în lei cu rate scăzute pentru perioade lungi de timp.

5.  Banca Naţională creditează real băncile comerciale cu lei şi asigură nelimitat vinderea valutei străine, în conformitate cu ordinea stabilită.

6.  Asigurarea regimului, care favorizează la maxim activitatea companiilor investiţionale.

7.  Legislativ sînt determinate următoarele căi de investiţii ale activelor libere în economie:

  • prin intermediul fondurilor cu cotă de participare şi fondurilor investiţionale cu risc, gestionate de către companii profesioniste, pentru investitorii pasivi;    
  • prin intermediul băncilor, companiilor financiare şi de lizing;      
  • direct prin pachetele de acţiuni de control sau cu acţiuni multe ale subiecţilor economici;           
  • creanţe pentru cei mai stabili în plan financiar, dar şi mai mari subiecţi economici, care sînt asiguraţi cu active garantate;
  • investiţii (fără limitarea proporţiilor şi sumelor) în capitalul social statutar al companiilor de tip închis (SRL, SA).

Fiecare politician trebuie să ştie
Stabilirea priorităţilor de dezvoltare
Problemele de bază și sarcinile prioritare
Măsuri pentru dezvoltarea pieţei interne
Dezvoltarea domeniilor şi teritoriilor prioritare
Restabilirea mediului înconjurător
Reformarea sistemului de comerţ
Dezvoltarea turismului și infrastructurii transportului. Turismul 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cerniţa

Statut:
Sat
Prima atestare:
1506
Populația:
1098 locuitori

Cerniţa este un sat şi comună din raionul Floreşti. Cerniţa este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 26 km de orașul Florești și la 131 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1098 de oameni. Satul Cernița a fost menționat documentar în anul 1506.

Citeşte mai departe