Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Priorităţile integrării regionale

Formatul regional are un rol important nu numai pentru formarea identităţii politice externe a Republicii Moldova, dar, de asemenea şi la stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu organizaţiile şi instituţiile cheie la nivel global şi continental. Ţara face parte simultan din trei regiuni. Geografic se află în partea de sud a Europei de Est, geopolitic – constituie frontiera de est a UE şi NATO, frontiera de vest a CSI şi tinde să se autoidentifice ca stat al Europei de Sud-Est. Concomitent Moldova continuă să-şi dezvolte relaţiile sale cu ţările din regiunea Mării Negre.

Una dintre priorităţile incontestabile ale politicii externe moldoveneşti este de a dezvolta o zonă de stabilitate, pace şi prosperitate în ţările din imediata apropiere şi la nivel regional − în sud-estul Europei şi regiunea Mării Negre. Acest obiectiv strategic este inclus în planurile Uniunii Europene, fiind cea mai mare şi cea mai dezvoltată comuniune integraţionistă continentală, care exercită o influenţă decisivă asupra formării programului agendei politice şi economice europene. Coincidenţa priorităţilor pe termen lung ale statului moldovenesc şi UE creează condiţii favorabile pentru rezolvarea unuia dintre obiectivele strategice ale politicii externe − integrarea deplină în structurile şi instituţiile europene de bază.

În acelaşi timp, este important să se ţină cont de dinamica proceselor geopolitice la nivel regional şi continental, care influenţează direct atingerea obiectivelor pe termen lung ale politicii externe moldoveneşti. Tendinţele în cauză includ următoarele:

În primul rînd, în rezultatul extinderii structurilor euro-atlantice spre est frontierele unor asemenea organizaţii precum NATO şi Uniunea Europeană, devin limitrofe cu Republica Moldova. Deoarece aderarea la NATO nu este o prioritate pentru stat, cooperarea activă şi apropierea de UE creează condiţii favorabile pentru rezolvarea obiectivelor strategice legate de interesele pe termen lung a statului moldovenesc, în special, în domeniul dezvoltării economice şi de consolidare a democraţiei, ţinîndu-se cont de tradiţiile societăţii moldoveneşti.

În al doilea rînd, percepînd extinderea NATO spre est ca o ameninţare majoră la adresa securităţii sale militare, Federaţia Rusă consideră spaţiul fostei Uniuni Sovietice o zonă a intereselor sale prioritare. CSI rămîne pentru Moscova formatul şi instrumentul principal de recuperare al statutului său de supraputere și dezvoltării relaţiilor cu statele membre doar în condiţiile în care rolul de lider absolut aparţine Rusiei. Acesta este motivul pentru care Rusia este interesată de consolidarea uniunilor regionale din spaţiul euroasiatic, care se opun extinderii influenţei organizaţiilor şi instituţiilor euroatlantice. Menţinerea focarelor de tensiune constantă în fosta Uniune Sovietică ca fiind „conflicte îngheţate” este unul dintre instrumentele de presiune în scopul prevenirii intrării ţărilor din regiunea dată în NATO. Pe de altă parte, pentru Rusia este vitală menţinerea unei centuri de state prietenoase situate între graniţele sale şi NATO.

În al treilea rînd, aflîndu-se în imediata apropiere a celor mai importante trasee energetice şi de transport a regiunii Mării Negre, care asigură tranzitul aprovizionării cu hidrocarburi din ţările regiunii Caspice şi Asiei Centrale în direcţia continentului european, Republica Moldova este şi ea cointeresată să participe la proiectele corespunzătoare pentru a-şi asigura securitatea energetică. În calitate de stat membru al Cooperării Economice pe Marea Neagră Moldova încearcă să folosească potenţialul organizaţiei, cu sprijinul considerabil din partea Turciei, pentru a-şi rezolva problemele economice.

În al patrulea rînd, în regiunea unde se află Republica Moldova, poate fi observat procesul de formare şi dezvoltare a unei serii de organizaţii şi structuri internaţionale multilaterale, care au ca scop contracararea aspiraţiilor hegemonice ale unor anumite ţări şi consolidarea suveranităţii şi independenţei sale. („Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică − GUAM şi „Comunitatea alegerii democratice”).

În al cincilea rînd, din mai multe motive cu caracter geopolitic şi în consecinţă a proceselor interne din Uniunea Europeană, strategia UE nu prevede extinderea organizaţiilor internaţionale şi multilaterale la Est în viitorul apropiat. Obiectivele prioritare ale politicii externe a UE în această parte a bătrînului continent vor rămîne securitatea frontierelor sale externe şi stabilizarea situaţiei ţărilor din zona de frontieră, dintre aceste ţări face parte şi Republica Moldova.

Politica externă a Republicii Moldova în contextul globalizării
* Bazele conceptuale ale politicii externe a statului moldovenesc
* Principalele priorităţi ale politicii externe a Moldovei 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Dezghingea

Statut:
Sat
Prima atestare:
1811
Populația:
5252 locuitori

Dezghingea este un sat şi comună din UTA Găgăuzia. Dezghingea este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 15 km de municipiul Comrat și la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 5252 de oameni. Satul Dezghingea a fost menționat documentar în anul 1811.

Citeşte mai departe