Responsabilitatea elitei politice pentru calitatea conducerii politico-administrative
Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Responsabilitatea elitei politice pentru calitatea conducerii politico-administrative

Unul dintre principalele riscuri ale societăţii contemporane moldoveneşti este slăbiciunea strategică şi ideologică a clasei politice conducătoare,incapacitatea sa de a propune oamenilor un proiect social satisfăcător pentru viitor, cu modalităţile de depăşire a contradicţiilor perioadei de tranziţie, ceea ce defineşte strategia lor pentru menţinerea puterii, dar şi menţinerea status-quo politic în detrimentul valorilor de dezvoltare şi făurire. Anume această mentalitate contribuie la formarea şi răspîndirea asupra întregii societăţi a modelului comportamentului consumatorului parazitar.

Sistemul politic instabil, corupt şi ineficient nu este capabil să asigure realizarea deplină a principiilor democratice, prevăzute în legea de bază a ţării. Conducerea politică a ţării este gata să implementeze aceste principii doar în vorbe, în realitate disensiunile conducerii de vîrf, implicarea acestora în soluţionarea problemelor minore (înaintate intenţionat de cineva), în detrimentul obiectivelor strategice, corupţia, sărăcia şi problemele sociale majore nesoluționate pun sub semnul întrebării nu numai eficienţa guvernării politice, ci şi soarta democraţiei în Republica Moldova.

În rezultatul procesului netransparent de adoptare a deciziilor şi de existenţă a unei zone largi cu practici tenebre de administrare cotidiană, scade importanţa politică reală a instituţiilor democratice, funcţionarea lor capătă un caracter formal-procedural. Crește înstrăinarea societăţii faţă de clasa conducătoare şi de stat, precum şi neîncrederea maselor în reformele democratice. Respectiv, se amplifică starea de spirit protestatară în rîndul populaţiei, care creează premise pentru manipularea la scară largă a opiniei publice în interes de grup şi interese egoiste, dar şi în interesul forţelor externe.

În activitatea partidelor politice cresc brusc tendinţele cinice populiste şi retorica iresponsabilă menite să atragă cantitatea maximă de voturi şi sprijinul electoratului. Riscurile politice şi sociale ale acestor procese sînt restricţionarea semnificativă a democraţiei reale şi perspectivele de dezvoltare a autoguvernării civile, ceea ce înseamnă de fapt blocarea reformelor democratice, stagnarea economiei şi a sferei sociale.

Oligarhizarea politică şi corupţia intensifică rolul lobbysmului din umbră a deciziilor politice în interesul clanurilor birocratice de partid, care fuzionează cu grupările din sectorul privat.

Un factor de risc important pentru ţară, în general, şi pentru reformele democratice, în special, este nivelul scăzut de cultură generală, politică şi juridică al clasei care guvernează în prezent Republica Moldova. Modul simplist de percepere al realităţii, atitudinea de sfidare a principiilor eticii şi moralităţii, iresponsabilitatea faţă de ţară şi popor, predominarea intereselor de clan şi nivelul ridicat al corupţiei au contribuit la apariţia multor probleme în procesul de administrare politică şi statală:

1. Încălcarea sistematică a normelor democratice, admiterea practicilor ilegale în procesul de conducere;

2. Înflorirea corupţiei, implicarea în acte criminale a reprezentanţilor structurilor puterii şi ca urmare, a întregii societăţi;

3. Atitudinea nihilistă faţă de cerinţele şi nevoile păturilor largi ale societăţii şi priorităţile de natură economică şi socială;

4. Înstrăinarea faţă de interesele societăţii şi atitudinea iresponsabilă față de realizarea reformelor şi stabilizarea situaţiei din ţară;

5. Insolvabilitatea strategică şi ideologică, iar ca urmare, subestimarea riscurilor apărute, miza pe răbdarea nelimitată a oamenilor.

Este evident că anume de pe poziţia identificării şi înţelegerii configuraţiei socio-culturale şi politice naţionale trebuie să se pornească în căutarea proiectelor optime de dezvoltare statală şi legală a Moldovei, a unui sistem de mijloace şi metode de exercitare a puterii publice.

Optimizarea conducerii politico-administrative
* Contracararea utilizării abuzive a puterii publice
* Asigurarea colaborării forţelor social-politice şi consolidarea societăţii
* Perfecţionarea sistemului de stat şi politic
* Ideologia partidelor şi cultura politică
* Opoziţia ca subiect al procesului democratic şi politic 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Scoreni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1772
Populația:
3946 locuitori

Scoreni este un sat şi comună din raionul Străşeni. Scoreni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Strășeni și la 36 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3946 de oameni. Satul Scoreni a fost menționat documentar în anul 1772.

Citeşte mai departe