Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Premise şi condiţii de formare a unei societăţi civile mature

În prezent, în Moldova coexistă, colaborează în contradictoriu la nivelul conştiinţei politice, a comportamentului de zi cu zi şi acţiunii politice două modele de valori diferite ca orientare şi cultură politică. Primul dintre ele este bazat pe tradiţionalism şi principii patriarhale, colectiviste. Cel de al doilea provine de la prioritatea modelului individualist al valorilor şi culturii politice de orientare liberal-democratică.

Pe de altă parte, în timpul perioadei de tranziţie a puterii politice şi de stat puterea are caracter dual. Pe de o parte, are loc procesul de adaptare a structurilor de stat vechi la noile condiţii de existenţă, pe de altă parte – sînt create noi instituţii şi mecanisme, iar în cultura politică sînt treptat introduse idei şi abordări cu adevărat noi.

În pofida reformelor realizate pe jumătate, în cei douăzeci de ani de independenţă a ţării au fost create condiţii economice şi politice dar şi fundamentul spiritual pentru fondarea şi dezvoltarea unui sector asociativ matur şi responsabil. În condiţii favorabile, creşterea potenţialului este reală şi contribuie la formarea unei societăţi civile active. În acelaşi timp, Moldova trebuie să elaboreze propriul program strategic în domeniul formării şi consolidării societăţii civile în continuare.

La această etapă, principalele direcţii strategice ale constituirii societăţii civile sînt:

1. Susţinerea deplină a sistemului de valori, norme, convingeri ale societăţii moldoveneşti, care permit cetăţenilor să-şi folosească responsabil drepturile şi capacităţile de autoorganizare şi autoadministrare într-un stat de drept şi democratic.

Astfel, va fi depăşită moştenirea totalitaristă de dominare a statului, caracteristică pentru această perioadă, asupra societăţii civile, individului, sfidarea drepturilor şi libertăţilor societăţii.

2. Formarea activă a culturii democratice şi politice, care joacă un rol-cheie şi îşi lasă amprenta asupra procesului de instituţionalizare a societăţii civile.

3. Instituţionalizarea procesului de creare şi dezvoltare a infrastructurii societăţii civile naţionale şi stimularea creării diverselor sindicate şi asociaţii de voluntariat, care să rezolve diverse probleme, bazîndu-se pe autoadministrarea cetăţenilor.

4. Actualizarea corelaţiei aspectelor-cheie pentru realizarea reformei juridice şi politice cu rol de putere politică şi conexiunea sa cu societatea civilă, etapele de formare, tipurile de instituţii, formele de interacţiune cu statul, perspectivele instituţiilor societăţii civile în condiţiile consolidării unui stat social şi de drept.

5. În această baza, îmbunătăţirea în continuare a cadrului legislativ existent, care are un număr de deficienţe şi lacune în ce priveşte formarea şi dezvoltarea societăţii civile. Crearea unui mediu legislativ, care ar exclude participarea persoanelor de origine străină la formarea şi finanţarea instituţiilor societăţii civile, care încearcă să influenţeze constituirea politicii de stat. Să fie stipulate clar aceste sfere.

6. Unirea eforturilor instituţiilor de stat şi civile pentru consolidarea sectorului asociativ din Moldova ca factori majori în procesul de finisare a perioadei de tranziţie către o democraţie funcţională, inclusiv şi prin consolidarea societăţii civile.

O societate civilă aptă şi matură, va face ireversibil caracterul sistemic al reformelor general democratice care au loc în Republica Moldova în ultimele două decenii.

7. Perfecţionarea instituţiilor societăţii civile în interesul realizării unui control social eficient asupra activităţilor tuturor verigilor puterii în condiţiile aprofundării reformelor democratice şi pentru optimizarea structurilor de stat.

8. Sporirea eficienţei societăţii civile în scopul constituirii unui fundament solid pentru construirea unui stat de drept şi înfăptuirea politicii democratice, la baza căreia să stea participarea activă a tuturor cetăţenilor la viaţa ţării.

Probleme ale formării unei societăţi civile mature
* Locul şi rolul clasei de mijloc în formarea societăţii civile 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Hîrtop

Statut:
Sat
Prima atestare:
1877
Populația:
405 locuitori

Hîrtop este un sat şi comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Bruslachi, Mocreachi, Hîrtop și Marian. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Grigoriopol și la 65 km de Chișinău. Populaţia satului Hîrtop alcătuia 405 oameni în anul 2007. Satul Hîrtop a fost menționat documentar în anul 1877.

Citeşte mai departe