Sistemul judecătoresc
Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Sistemul judecătoresc

Transformarea sistemului judecătoresc din Republica Moldova în perioada post-sovietică, în primul rînd, a creat condiţii limitate de obţinere a independenţei judecătorilor, iar în al doilea rînd, a cimentat natura specială a interacţiunii dintre reprezentanţii comunităţii judecătoreşti şi a grupurilor de elită în politică, avocatură şi în sfera businessesului, care nu corespunde principiilor şi normelor unui stat de drept.

Prezenţa în opinia publică a convingerii stabile că instanţele într-un anume sens sînt corupte, nu este infirmată concludent de însăşi comunitatea judiciară. Numărul mare al cauzelor intentate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reflectă nu numai neîncrederea cetăţenilor în supremaţia legii, dar şi carențele sistemului judiciar ca forţă influentă şi respectabilă.

Mai mult decît atît, la stabilirea obiectivelor politice şi priorităţilor reformei sistemului judecătoresc, interesele corporatiste ale comunităţii judecătoreşti domină, ceea ce influenţează negativ asupra stabilităţii politice în ţară, plasîndu-o în dependenţă de factorii subiectivi ai funcţionării sistemului judiciar. Din aceste motive, sistemul judecătoresc nu este perceput de conştiinţa publică ca fiind un mecanism independent faţă de structurile puterii. Sistemul judiciar ineficient este unul dintre factorii care provoacă cetăţenii să participe la protestele organizate împotriva autorităţilor legal alese pentru a-şi proteja interesele.

În acelaşi timp, o justiţie eficientă este o funcţie creatoare de sistem într-un stat de drept, din motiv că principiile unui stat de drept devin principii ale instanţelor judecătoreşti, iar aceasta, la rîndul său, afectează în mod semnificativ starea de spirit a oamenilor, stabilitatea socială şi are o influenţă decisivă asupra conţinutului reformei judiciare, care are loc în ţară. Crearea corpului judecătoresc responsabil şi independent, în primul rînd, faţă de puterea legislativă şi executivă, de presiunea politică, este legată întîi de toate de modul de a alege în funcţii judecătorii.

Această componentă a reformei judiciare este menită să aprobe puterea judecătorească în mecanismul de stat ca forţă de sine stătătoare, puternică şi independentă. Un factor nu mai puţin important în procesul de realizare al reformei ar trebui să devină posibilitatea alegerii alternative de către cetăţeni şi persoane juridice a instanţelor judecătoreşti, iar pentru aceasta trebuie să fie introdus institutul juraţilor, precum şi să fie stabilit sistemul de arbitraj şi al judecătoriilor de arbitraj.

Justiţia în Moldova este strîns legată de funcţiile de bază ale statului, fapt care determină disponibilitatea printre verigile sistemului judiciar a unei componente politice, care se manifestă prin realizarea funcţiilor politice, economice, ideologice şi sociale ale statului. În statul de drept, această componentă nu trebuie să se manifeste ca fiind de bază, ceea ce creează la rîndul său posibilitatea ca sistemul juridic să funcţioneze eficient şi independent. Astfel, sistemul poate opera cu un grad ridicat de stabilitate al personalului, care constă din persoane cu o înaltă calificare, asigurate din punct de vedere material foarte bine de către stat care posedă, în afară de aceasta, următoarele calităţi necesare pentru o activitate profesională eficientă:

1.Moralitate înaltă.

2. Educaţie multilaterală.

3. Orizont larg.

4.Onestitate şi incoruptibilitate.

5. Compasiune. Acest sistem şi membrii săi ar trebui să fie asiguraţi cu un nivel ridicat de imunitate juridică dar şi să fie protejaţi fizic eficient atît ei, cît şi membrii familiilor lor.

În acest caz, impactul procesului transformaţional depinde în mare măsură de calitatea elitelor politice, de înţelegerea de către acestea a naturii reformelor şi a principiilor fundamentale ale unui stat de drept, de influenţa concentrată într-un anume scop, dar şi cea instituţionalizată asupra dezvoltării sistemului judiciar.

Societatea moldovenească are nevoie de dovezi suplimentare de angajament serios al modernizării sistemului judiciar şi de asigurare a independenţei şi responsabilităţii sale în faţa poporului.

Pentru formarea şi dezvoltarea statului de drept trebuie să fie umanizate normele de drept, a face din realizarea lor o necesitate internă a fiecărui individ. Iar acest lucru este imposibil de realizat, fără rolul activ al instituţiilor educaţionale şi de învăţămînt. Numai o conştiinţă înaltă a echităţii poate da societăţii tipare de comportament legitim, atunci cînd respectarea normelor de drept devine o necesitate interioară a omului. Iar această stare de lucruri este posibilă numai atunci, cînd societatea posedă o cultură juridică înalt dezvoltată, precum şi un mecanism legislativ eficient.

Reforma judiciară trebuie să fie începută, fără a aştepta realizările menţionate mai sus şi anume lucrul eficient în această direcţie ar putea deveni o dovadă a angajamentului faţă de principiile de construcţie a unei societăţi de drept şi a loialităţii faţă de poporul său şi nu în scopul creării condiţiilor confortabile pentru clasa conducătoare, dar nici pentru a-şi realiza atribuţiile sale autoritare. Trebuie să fie luate imediat măsuri de reformare eficientă a sistemului judiciar, în rezultatul cărora se va realiza o îmbunătăţire semnificativă a calităţii hotărîrilor judecătoreşti luate, dar şi executarea lor.

Realizarea principiilor unui stat de drept în Republica Moldova 
Sistemul juridic al unui stat de drept
Curtea Constituţională
Ministerul Justiţiei
Procuratura

Localităţile Moldovei şi diasporei

Scoreni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1772
Populația:
3946 locuitori

Scoreni este un sat şi comună din raionul Străşeni. Scoreni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Strășeni și la 36 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3946 de oameni. Satul Scoreni a fost menționat documentar în anul 1772.

Citeşte mai departe