Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Asigurarea colaborării forţelor social-politice şi consolidarea societăţii

O condiţie importantă a dezvoltării societăţii este concilierea civilă şi cooperarea diferitelor forţe social-politice, dar şi consolidarea societăţii în ansamblu. Această conciliere este posibilă numai în baza unui consens larg în societate, dar şi a ideilor şi valorilor primordiale. Iar să genereze aceste sau alte interese, valori şi norme sînt în stare numai actorii socio-politici maturizaţi şi/sau instituţiile politice de origine moldovenească, create de ei.

În primul rînd, astfel de subiecte sînt partidele politice şi organizaţiile, puterea politică în general şi instituţiile puterii de stat. Anume de voinţa lor politică, dar şi de dorinţa lor în mare măsură depinde eficienţa reformelor propuse şi realizate, sănătatea socială a populaţiei şi reacţia lor la orice acţiuni ale statului.

În societăţile democratice moderne, puterea de stat este exercitată de către autorităţile executive, legislative, judiciare, iar în unele cazuri şi de alte organe. Acest lucru permite să tratăm statul ca o totalitate a autorităţilor şi agenţiilor guvernamentale, organizate în baza teritorială, precum şi a anumitor funcţionari care trebuie să asigure funcţii de securitate, sociale, ideologice, economice, judiciare şi multe altele în scopul organizării vieţii societăţii.

Pentru ca politica de stat să fie realizată în interesul poporului este nevoie să se creeze condiţii necesare pentru ca cetăţenii să aibă posibilitatea să se exprime, să transmită doleanţele şi propunerile sale inclusiv pînă la nivelul conducerii ţării, să participe la elaborarea şi realizarea celor mai importante proiecte naţionale. De aceea, dezvoltarea progresivă a Republicii Moldova necesită formarea unor sisteme de contact ale statului cu societatea civilă şi, mai ales, cu partea lui cea mai politizată, în mare parte cu partidele politice. În procesul de dezvoltare politică, partidul în acelaşi timp, se prezintă ca o asociaţie voluntară a societăţii civile, o structură a societăţii civile, dar şi ca subiect al relaţiilor cu puterea.

Succesul unei astfel de colaborări depinde de înfiinţarea şi activitatea partidelor responsabile, capabile să se conecteze şi să participe la elaborarea şi punerea în aplicare a proiectelor guvernamentale, astfel reducînd ruptura dintre putere şi societate. Numai în condiţiile interesului reciproc de colaborare a organelor puterii şi partidelor este posibilă atingerea unui nivel net superior al relaţiilor, stimularea economiei moldoveneşti, îmbunătăţirea calităţii vieţii, asigurarea accesibilităţii beneficiilor sociale în baza:

1. Reglementării sistemului relaţiilor dintre stat şi partidele politice, prin conştientizarea de către ambele părţi a importanţei principiale de colaborare şi depunerea eforturilor pentru realizarea acesteia în viaţa

2. Creării sistemului de finanţare şi de acces la mass-media a principalelor partide politice, astfel ca succesul formaţiunii politice să nu depindă de finanțele disponibile și resursele administrative, ci exclusiv de nivelul profesional şi moral al liderilor, calităţile echipei şi existenţa programelor de dezvoltare, adecvate provocărilor timpului. Astfel de măsuri sînt menite să depăşească tendinţele periculoase de monopolizare a arenei politice de aşa-numitul „partid al puterii” şi menţinerea pluralismului partidelor politice în societate prin asigurarea autonomiei actorilor politici din perspectiva resurselor.

3. Elaborării, cu participarea largă a partidelor politice şi a societăţii civile de origine moldovenească a cadrului ideologic, comun pentru toate mişcările politice legitime din ţară, bazat pe rezolvarea problemei unirii ţării, pe suveranitatea statală, financiară, etnică, culturală şi religioasă, pe curăţenia mediului înconjurător, pe principiile fundamentele morale şi culturale, cultivate de strămoşii noştri şi de întreaga omenire. Doctrinele de partid, în acest caz pot să difere prin schemele tactice de realizare a ideii naţionale comune (superioară partidelor) pentru toate formaţiunile politice.

4. Asigurării rolului activ şi constructiv al statului, cu participarea partidelor politice şi structurilor societăţii civile, înființate de către cetăţenii Republicii Moldova în formarea unui sistem eficient de partide, bazat pe o idee naţională, formulat în baza valorilor şi intereselor întregului popor moldovenesc, exceptînd utilizarea resurselor administrative în scopurile unui grup restrîns. Cu toate acestea, în procesul de reformare politică, trebuie să ne amintim că reglementarea excesivă a anumitor aspecte de activitate ale partidelor, în cele din urmă, ar putea complica în mod neîntemeiat activitatea lor statutară.

5. Politica de stat în raport cu partidele ar trebui să fie ghidată de principiul de asigurare a echilibrului necesar în relaţiile dintre puterea de stat şi societate, interesele personalităţii şi statului într-o societate democratică.

6. Susținerii şi stimulării unei concurenţe politice sănătoase ca parte importantă a sistemului de menţinere şi contrabalanţă publică, care să determine caracterul stabil şi durabil al dezvoltării sistemului politic, care stabileşte formele legitime de interacţiune ale actorilor politici în lupta pentru putere.

7. Creării unui sistem politic stabil, în baza partidelor politice mari, bine organizate, stabile, competitive. Realizării noilor strategii de consolidare a partidelor politice şi organizaţiilor competitive printr-o creştere graduală a cerinţelor faţă de partide şi introducerea treptată a condiţiilor de concurenţă politică.

8. Transformării resurselor administrative tenebre în forme legitime de relaţii între partide şi puterea de stat în problemele alegerilor, activitatea parlamentară şi politica de personal în structurile organelor puterii de stat.

9. Adoptării pe cale legislativă a ordinii conform căreia în calitate de şefi ai comisiilor electorale sînt numiţi exclusiv reprezentanții partidelor minoritare din Parlament şi a partidelor extraparlamentare. Trebuie să se excludă complet posibilitatea de manipulare a rezultatelor alegerilor, influenţa resurselor administrative în timpul numărării voturilor, în special a acelora, care sînt exprimate de cetăţenii Republicii Moldova, care locuiesc peste hotare.

10. Înăspririi sancţiunilor penale pentru încălcarea legislaţiei electorale.

11. Depăşirii tendinţelor periculoase de monopolizare a arenei politice de către aşa-numitul „partid al puterii” şi menţinerea pluralismului partidelor politice în societate asigurîndu-se autonomia actorilor politici din perspectiva resurselor.

12. Asigurării rolului activ şi constructiv al guvernului în formarea unui sistem de partide eficient, bazat pe o ideologie comună, exceptînd utilizarea resurselor administrative în scopul anumitor grupuri restrînse. Cu toate acestea, în procesul de reformare politică, trebuie să ţinem minte că reglementarea excesivă a anumitor laturi a activităţii partidelor poate complica în cele din urmă activitatea lor statutară.

13. Politica de stat care se referă la partide ar trebui să se conducă de principiul de asigurare al echilibrului necesar într-o societate democratică, dintre guvern şi societatea civilă, interesele persoanei, societăţii şi statului.

14. Păstrării şi promovării unei concurenţe politice sănătoase ca parte importantă a sistemului public de menţinere şi contrabalanţă, care defineşte caracterul stabil şi durabil al dezvoltării unui sistem politic stabil, capabil să păstreze formele legitime de interacţiune a actorilor politici în lupta pentru putere.

15. Creării unui sistem politic stabil bazat în mare parte, pe partide politice bine organizate, stabile, competitive. Realizării noii strategii de consolidare a partidelor politice şi organizaţiilor printr-o creştere graduală a cerinţelor faţă de partide, precum şi condiţiile de desfăşurare a concurenţei politice.

În condiţiile unui regim politic democratic funcţional gradul de participare al partidelor politice la politica statală este determinat de faptul cît de mare este sprijinul societăţii, care se exprimă prin numărul de voturi obţinute în cadrul alegerilor. Lipsa sau denaturarea acestei legături duce la deformări sociale şi poate genera criza legitimităţii sistemului politic.

Optimizarea conducerii politico-administrative
* Responsabilitatea elitei politice pentru calitatea conducerii politico-administrative
* Contracararea utilizării abuzive a puterii publice
* Perfecţionarea sistemului de stat şi politic
* Ideologia partidelor şi cultura politică
* Opoziţia ca subiect al procesului democratic şi politic 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Gîsca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1807
Populația:
6072 locuitori

Gîsca este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Gîsca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Căușeni și la 68 km de Chișinău. Populaţia satului Gîsca alcătuia 6072 de cetăţeni în anul 1997. Satul Gîsca a fost menționat documentar în anul 1807.

Citeşte mai departe