Dezvoltarea domeniilor şi teritoriilor prioritare
Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Dezvoltarea domeniilor şi teritoriilor prioritare

Una dintre cele mai importante sarcini în conducerea statului este menţinerea şi dezvoltarea elementelor de bază ale modului şi stilului de viaţă al oamenilor, încetăţenit de veacuri, distribuirea geografică a populaţiei şi aşezărilor, multe dintre care au fost create de către strămoşii noştri cu circa 500 de ani în urmă, controlul migraţiei.

Anume în această bază sînt posibile păstrarea, continuitatea şi dezvoltarea valorilor spirituale şi culturale ale poporului, excluderea cheltuielilor nejustificate de creare a mediului şi infrastructurii pentru populaţia care migrează.

Hotărîrea acestor probleme este posibilă atunci, cînd nivelul de viaţă şi accesul la bunurile materiale este acelaşi pe teritoriul întregii ţari, cînd peste tot există condiţii pentru ocuparea în cîmpul forţei de muncă, dar şi pentru o odihnă pe măsură a populaţiei apte de muncă, precum şi de educaţie şi dezvoltare a tinerei generaţii. Realizarea unui astfel de obiectiv este problematică în condiţiile unor state mari slab populate, însă destul de reală în Republica Moldova - o ţară mică, dens populată, prin crearea condiţiilor avantajoase pe termen lung pentru businessman-ii care investesc în dezvoltarea provinciei. Astfel, prioritare pentru dezvoltare ar trebui să fie declarate nu cele mai dezvoltate zone şi aşezări (din motive obiective, acestea au acumulat un potenţial suficient pentru propria dezvoltare), ci dimpotrivă - oraşele şi satele rămase în urmă, ajunse în declin ca urmare a schimbărilor necontrolate, care au loc în ţară în ultimele decenii.

În acest scop teritoriul Republicii Moldova trebuie împărţit în cîteva categorii, conform priorităţilor de dezvoltare:

1. Localităţile rurale.
2. Centrele raionale nu foarte mari (Basarabeasca, Glodeni, Grigoriopol, Donduşeni, Cantemir, Criuleni, Leova, Nisporeni, Rîşcani, Slobozia, Sîngerei, Teleneşti, Făleşti, Cimişlia, Şoldăneşti, Ştefan Vodă).
3. Capitala Gagauz Yeri Comrat şi centrele raionale mari (acelea care nu sînt indicate în punctul 2).
4. Oraşele mari (Bălţi, Tiraspol, Bender).
5. Municipiul Chișinău.

Desigur, cetăţenilor nu le este indiferent, ce se va produce în ţara lor. O condiţie importantă pentru producerea mărfurilor şi serviciilor, aşa cum am menţionat mai sus, este că acestea nu numai că trebuie să fie ecologic pure, ci şi să aducă folos pe termen lung oamenilor şi societăţii, iar statul trebuie să stabilească domeniile prioritare, pentru dezvoltarea cărora se vor crea condiţii favorabile (fiscale şi altele) pe întreg teritoriul ţării (dar, în primul, rînd, în cele mai înapoiate regiuni şi localităţi), care ar fi la rîndul lor capabile să atragă potenţiali investitori.

Propunem să fie stabilită, în baza „Nomenclatorului de mărfuri a Republicii Moldova”, aprobat de către guvern în anul 2007 ‒ lista mărfurilor, producţia cărora este încurajată de către stat în ţara noastră, în conformitate cu următoarele principii:

1. Acest produs trebuie să fie unul de larg consum (PLC) sau să fie un produs alimentar destinat, în primul rînd, consumului persoanelor fizice.
2. Marfa este ambalaj ecologic pur.
3. Acest produs face parte din grupul utilajelor, maşinilor şi mecanismelor, destinate pentru agricultură sau producerea alimentelor.
4. Orice altă marfă, care corespunde cerinţelor, expuse mai sus:

•  această marfă nu se produce în ţară sau se produce doar într-o cantitate insuficientă;
•  marfa în cauză nu are efecte nocive (inclusiv şi după o perioadă de timp) asupra mediului înconjurător şi cetăţenilor;
•  procesul producerii produsului în cauză nu dăunează mediului înconjurător şi oamenilor;
•  producerea mărfii în cauză face parte din Priorităţile de dezvoltare, stabilite în compartimentul 3 şi 5.2.

Desigur, prioritare trebuie să fie declarate şi investiţiile în obiectele infrastructurii şi serviciilor, lista cărora o prezentăm mai jos:

•  obiectele infrastructurii turistice (hoteluri, sanatorii, complexe SPA şi altele);
•  businessul financiar internaţional (fondurile de investiţii străine şi companiile, băncile şi sucursalele lor care lucrează cu nerezidenţii RM);
•  businessul internaţional al transportului şi logisticii;
•  businessul, legat de comerţul de tranzit cu mărfuri şi resurse energetice;
•  colectarea, prelucrarea şi reciclarea deşeurilor;
•  producerea energiei într-un mod netradiţional, în conformitate cu lista aprobată de Guvern;
•  construcţia şi administrarea unităților sportive;

•  alte tipuri de servicii, care corespund criteriilor anunţate.

În afară de scutirile fiscale pe termen lung şi alte beneficii, acordate acelora, care vor investi în teritorii şi domenii, declarate prioritare de către stat, statul trebuie să devină nu mai călăuză, ci şi participant activ al acestei politici şi investitor în următoarele domenii:

1. Construirea obiectelor infrastructurii de sine stătător şi în baza unui parteneriat public şi privat. De exemplu, investitorul îşi poate lua angajamentul de a construi un hotel într-o provincie pitorească, iar statul ‒ drumuri şi asistenţă pentru dezvoltarea comunicaţiilor inginereşti.

2. Construcţia în provincie a unor unități sportive mari, cu sprijinul federaţiilor internaţionale a sporturilor corespunzătoare (centre de antrenament, baze sportive, complexe sportive, care ar fi potrivite pentru competiţii sportive la cel mai înalt nivel internaţional şi aşa mai departe).
 

3. Transferarea în provincie a Academiei de Studii Economice şi a Universităţii de Stat, situate în centrul Chişinăului, cu toată infrastructura. Iar mijloace pentru acest lucru, por fi obţinute din vînzarea imobilelor instituţiilor de învăţămînt indicate.

În plus, pot fi atrase investiţii particulare pentru dezvoltarea infrastructurii divertismentului şi odihnei pentru tineret. În mod similar, se poate ajunge la un acord privind transferul în provincie (oferindu-li-se tot sprijinul posibil), cu proprietarii ULIM-ului ‒ o altă universitate, situată în centrul capitalei. Desigur, astfel de proiecte ar trebui să fie puse în aplicare cu prudenţă, fără grabă, în baza unui plan bine gîndit, cîntărindu-se bine toate avantajele şi dezavantajele.

4. Restabilirea, iar dacă e nevoie reprofilarea instituţiilor de învăţămînt medii şi profesionale, clădirile pustii ale cărora sînt răspîndite prin întreaga ţară.

Aplicarea unui complex de măsuri, care ar stimula businessul şi populaţia să investească în domeniile şi regiunile prioritare vor fi prezentate în alte compartimente (în special, la capitolul „Dezvoltarea sistemului fiscal”), însă o astfel de abordare, în contextul creşterii instabilităţii în ţările din Occident, conform convingerii ferme a autorilor proiectului www.moldovenii.md, poate porni într-un răstimp foarte scurt mecanismul creşterii interesului diferitor investitori din partea locului şi a celor străini pentru investiţii în Republica Moldova.

Fiecare politician trebuie să ştie
Stabilirea priorităţilor de dezvoltare
Problemele de bază și sarcinile prioritare
Măsuri pentru dezvoltarea pieţei interne
Restabilirea mediului înconjurător
Reforma sistemului de finanţare a economiei
Reformarea sistemului de comerţ
Dezvoltarea turismului și infrastructurii transportului. Turismul 

Localităţile Moldovei şi diasporei

Basarabeasca

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1856
Populația:
11192 locuitori

Basarabeasca este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Basarabeasca. Amplasat în lunca rîului Cogîlnic şi Larga e situat la 101 km de Chișinău şi este un important nod feroviar în sud-estul republicii. Conform datelor recensămîntului din 2004, populaţia oraşului Basarabeasca constituie 11 192 locuitori. Localiatea Basarabeasca a fost înfiinţată în anul 1856 de către autorităţile Imperiului Rus, ca colonie evreiască, cu denumirea Romanovca.  

Citeşte mai departe