Ovidenia
Filtru pe categorii
  • 2014
  • page views Vizualizări

Ovidenia

Considerat de mai mulți etnologi inceput de An Nou Dacic, acest interval de timp este marcat de numeroase practici magice, prevestiri meteorologice si astrologice, acte rituale si­tuate ulterior sub semnul sacralitatii datorita suprapunerii sarbatorilor crestine. Astfel, marele praznic din calendarul crestin-ortodox celebrat la 21 noiembrie/4 decembrie – Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – s-a suprapus peste unele dintre cele mai importante sarbatori ale calendarului popu­lar: Ovidenia și Filipul cel Șchiop.

Se spune ca de Ovidenie, la ceas tainic de noapte, comorile ascunse ard cu flacara albastră, cerurile se deschid, animalele vorbesc cu glas de om. Iar fetele isi pot "vedea" ursitul prin nenumarate practici magice. Oamenii petrec noaptea cu lumina, lumanari si focuri aprinse, privesc cerul, fac previziuni meteorologice si "citesc" anul ce vine in stele. Este noaptea in care vrajitoarele descanta, fac farmece, leaga si dezleaga, pentru ca, incepand de acum si pana la Santandrei, "vad cel mai bine". De Ovidenie si puterea lumanarii e mare, iar femeile stiu asta prea bine. Este ziua in care dau de pomana "lumina de veci" (lumanarea care nu se va stinge niciodata pe lumea cealalta), aprind lumanari pentru cei rapusi de moarte napraznica si aduc ofrande speciale pentru copiii morti nebotezati. Se spune ca lumanarea de la Ovidenie isi pastreaza propietatile magice peste an si ca numai la lumina ei se poate vedea, in fantana, chipul ursitului.

Acum se celebreaza și Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare, divinitate arhaică a lupilor și conducatorul "haitei divine" a Filipilor, activa in mai multe zile ale anului. Animal totem al dacilor, lupul este venerat in calendarul popular al romanilor, fiindu-i inchinate anual peste trei­zeci de sarbatori. Pendulînd intre benefic si malefic, lupul sta sub semnul lunii, fiind considerat de tarani drept patron al iernii infrigurate.

Departe de a fi un element mitic usor de decriptat datorita aparitiei in plan real in mediul pastoral, lupul este o prezenta simbolica de necontestat in momentele-cheie din viata omului. In Tinutul Padurenilor a fost atestata o practica straveche potri­vit careia nou-nascutii primeau primul lapte printr-un instrument ritual numit "gura de lup", transferandu-se astfel pruncului puterea animalului invocat, iar in Maramures exista inca sate in care copii bolnavi sunt vanduti simbolic si rebotezati cu numele de Lupu, Lupsor, Lupas, Lupascu, primind in acest fel pro­tec­tie de tip totemic. Cea mai uimitoare pre­zenta simbolica a lupului in pra­gurile de trecere ramane totusi cea din cantecele funerare, unde apare drept calauza a sufletului mortului spre lumea de dincolo, ima­gine care tine de un substrat mitic stravechi, foarte greu de evaluat astazi.

Caracterul totemic al lupului este dat si de credinta in metamorfozarea oamenilor in lupi (pricolici, tricolici, varcolaci). Acest animal-devorator al soarelui si al lunii, datorita faptului ca vede noaptea, este adesea asociat cu simbolul luminii, fiind considerat totodata si singurul animal care poate vedea dracii.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cupcini

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1431
Populația:
9063 locuitori

Cupcini este un oraş în Raionul Edineţ, Republica Moldova. Amplasat în partea de nord a republicii,  străbătut de rîul Ciuhur, oraşul Cupcini este situat la o distanţă de 194 km de Chișinău. Conform datelor statistice, în anul 2008, populaţia oraşului constituia 9063 locuitori. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1431, cînd Alexandru cel Bun întărea stăpînirea asupra „vadului de piatră de pe Ciuhur” lui Cupcici vornic, a cărui nume îl ia satul.

Citeşte mai departe