Filtru pe categorii
  • 2012
  • page views Vizualizări

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și ElenaSărbătoarea de pe 21 mai/3 iunie a Sfinților Constantin și Elena este prăznuită de către toți creștinii ortodocși și este cu dată fixă. Cu siguranță unele tradiții ale sărbătorii date sînt mai vechi decît cele creștine și au evident altă denumire, în calendarul popular era un important hotar de începere a anumitor munci, lumea păsărilor fiind cea care inspira multe dintre activitățile specifice acestei zile. În timp i s-au adăugat și multe alte elemente legate de cruce, așa încît importanța sa a crescut considerabil.

Sfinții împărați Constantin și Elena erau socotiți „părinți ai Sfintei Cruci”. Se mai spune că Împăratul Constantin i-a ajutat pe creştini să intre în legalitate. Potrivit unei credințe, mama sa Elena ar fi descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus într-un loc cu mult busuioc; de atunci, busuiocul ocupă un loc foarte important în viața creștinilor, înlocuind uneori chiar crucea sau simbolizînd sîngele Domnului. În amintirea acestei descoperiri minunate oamenii păzeau cu strășnicie sărbătoarea celor doi împărați, celor care lucrau acum arzîndu-le bucatele pe cîmp. Tot o ilustrare a prețuirii de care s-au bucurat Împărații Constantin și Elena este şi faptul că mulți creștini își numesc odraslele cu aceste două nume.

Sărbătoarea dată în popor mai este numită Constantin al graurilor. Pentru oamenii de altă dată, această sărbătoare era un hotar, o dată limită care marca încetarea anumitor munci, precum punerea în pămînt a meiului, ovăzului, porumbului, căci ies graurii și mănîncă grăunțele. Interesant era și faptul că prășitul în vii trebuia terminat pînă la Constantin Graur sau Constandinu Puilor, zicîndu-se că după această sărbătoare înflorește vița de vie.

De ce sărbătoarea din 21 mai/3 iunie a fost socotită una a păsărilor de pădure, în special a graurului, numit în popor și grangure e ușor de intuit. Se spunea că în această zi păsările își învață puii să zboare încheindu-se astfel cele trei luni, începute la Dragobete, de inițiere a puilor în tehnica zborului.

Demult se credea că, daca cineva lucra în această zi, recolta cîmpului îi va fi distrusa de foc sau de păguboasele pasări zburătoare. De asemenea, de ziua Sfinţilor Împăraţi nu se lucra pentru ca uliul să nu fure din ogradă păsările gospodarului.

Mai exista şi credinţa că cine mai seamănă după această zi riscă să i se usuce recolta.

Ziua Sfinţilor Împăraţi era şi momentul în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stînele şi cine va fi angajat să le păzească pe timpul păşunatului.

Pentru a fi apăraţi de farmece, blesteme, vrăjitorii, la ţară oamenii făceau un foc şi stăteau în jurul lui. Prin fumul focului erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele în perioada cît stăteau la stînă. De asemenea, prin sate se făcea gălăgie mare pentru ca vrăjitoarele care încercau să fure sporul laptelui, să fie izgonite.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Bravicea

Statut:
Sat
Prima atestare:
1603
Populația:
3155 locuitori

Bravicea este un sat și comună din raionul Călăraşi. Este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Bravicea, pe valea rîului Cula, se află la distanţa de 28 km de orașul Călăraşi și la 51 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3 155 de oameni. Localitatea este menționată documentar în anul 1603.

Citeşte mai departe