Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Sărbători religioase şi populare

La sărbători

Sărbătorile calendaristice religioase sînt în primul rînd cele Domnești, printre care se numără (douăsprezece dintre cele mai importante sărbători după Învierea Domnului – Sf. Paști): Nașterea Domnului (Crăciunul), Înălțarea Domnului (Ispasul), Bobotează, Întîmpinarea Domnului, Buna-Vestire etc. Tot aici sînt incluse și Zilele Sfinților, care au fost canonizați din diferite motive de către autoritățile ecleziastice competente: Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ion, Sf. Petru și Pavel, etc.

În calendarul bisericesc ortodox sînt incluse multe zile ale sfinților. Cu toate acestea moldovenii le respectă doar pe cele mai importante. Ținem să menționăm că în Moldova sărbătorile calendaristice creștine se sărbătoresc în majoritatea lor pe stil vechi (calendarul Iulian, introdus de împăratul roman Iulius Cezar la 1 ianuarie, anul 46 î.Hr.). Stilul nou, după care sărbătoresc aceste sărbători popoarele europene, a fost introdus din porunca papei Grigore al XIII-lea în 1582.

Cele mai importante sărbători creştine după Sf. Paşti sînt cele douăsprezece sărbători domneşti sau împărăteşti care formează pe bună dreptate formule de viaţă socială însoţite de tradiţii, practici de ritual și o mulţime de credinţe. În continuare vom prezenta sărbătorile religioase în ordinea şi în modul în care urmează evenimentele, faptele, patimile celor două personalităţi ale tradiţiilor creştine – Fecioara Maria şi Iisus Hristos: Naşterea Maicii Domnului (21 septembrie), Intrarea în Biserică a fecioarei Maria (4 decembrie), Naşterea Domnului − Crăciunul (7 ianuarie), Botezul Domnului (19 ianuarie), Întîmpinarea Domnului (15 februarie), Buna-Vestire (7 aprilie), Floriile − Intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim (duminica înainte de Paşti), Înălţarea la cer – Ispasul (a 40-ea zi după Paşti, întotdeuna joi), Duminica mare (a 50-a zi după Paşti, întotdeuna duminică), Scimbarea la faţă (19 august), Adormirea Maicii Domnului (28 august) ş.a. Sărbătorile, în totalitatea sa de creaţii etnofolclorice, credinţe, practici de ritual, constituie adevărate spectacole care s-au perindat de-a lungul timpului, păstrînd intacte mesajele strămoșești.

Sărbătorile calendaristice religioase înșirate pe parcursul anului pot fi grupate și după anotimpul în care se desfășoară. Astfel în ciclul celor de primăvară-vară se sărbătoresc: Patruzeci de Mucenici, Buna-Vestire Floriile, Paștele, Paștele Blajinilor etc., Cele nouă Joi, Moșii de vară, Duminica mare, Rusaliile, Sînzîenile, Sfinții Petru și Pavel, Sfîntul Ilie, Foca, Sfînta Maria Magdalena, Sfîntul Panteleimon etc. Toamna și iarna se sărbătoresc: Nașterea Maicii Domnului, Ziua Crucii, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Sf. Dumitru (Sîmedru), Arhanghelii Mihail și Gavriil, Ovidenia, Sfîntul Andrei, Sfîntul Neculai, Spiridon făcătorul de minuni, Ignatul, Sfîntul Vasile cel Mare, etc.

Un aspect important, este sărbătorirea în cadrul familiei, alături de cei apropiați în jurul mesei de sărbătoare de la care nu lipsesc bucatele tradiționale. Se obișnuiește ca această masă să fie sfințită de preotul localității. În cadrul sărbătorilor religioase sînt respectate un șir de obiceiuri și ritualuri specifice. Aici putem menționa,oferirea de daruri (pomeni), pregătirea bucatelor de ritual (colivă, colaci), sfințirea locuințelor și a lăcașurilor, pomenirea celor morți, etc.

 

Marcarea dublă a sărbătorilor religioase la moldoveni

Localităţile Moldovei şi diasporei

Tăura Veche

Statut:
Sat
Prima atestare:
1568
Populația:
535 locuitori

Tăura Veche este un sat şi comună din raionul Sîngerei. Satul are o suprafaţă de circa 1.28 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.24 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Tăura Veche și Tăura Nouă. Satul Tăura Veche se află la distanța de 24 km de orașul Sîngerei și la 116 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 535 de oameni. Localitatea a fost menționată documentar în anul 1568 cu denumirea Tăuri.

Citeşte mai departe