Filtru pe categorii
  • 2012
  • page views Vizualizări

Sfîntul Casian

Sfîntul CasianLuna februarie are 28 de zile, iar o dată în patru ani, în anii bisecți ‒ 29 de zile. Pe data de 29 februarie /13 martie biserica îl prăznuiește pe Sf. Casian Romanul.

Acest sfînt a trăit între 365-435 e. n., pe timpul împăratului Valentinian. Sf. Casian era de origine daco-romană, născut în Dacia Pontică (Scythia Minor ‒ Dobrogea astăzi). De aceea în calendarul creștin ortodox este numit și Casian Romanul din Dobrogea. A primit o educaţie creştinească aleasă acasă, apoi a studiat la cele mai bune şcoli, a peregrinat prin locurile sfinte din Palestina, Egipt, ș. a., ca să se stabilească în cele din urmă în Marsilia, unde a fost ales staroste al unei mănăstiri. A scris mai multe lucrări importante: 12 cărţi ‒ „Despre aşezămintele mănăstirilor de obşte şi despre tămăduirea celor opt păcate principale”, 24 de cărţi ‒ „Convorbiri cu Părinţii” (Collationes Patrus), „Despre întruparea Domnului, contra lui Nestorie”.

În primele două opere, Sfîntul Ioan Casian prezintă pentru prima dată, regulile vieţii monahale din Răsărit, făcînd astfel o legătură între ţările creştine din Orient cu cele din Occident. Iar prin a treia sa lucrare, teologul daco-roman face cel dintîi cunoscută în Apus doctrina eretică, antiortodoxă a lui Nestorie. Astfel, Sfîntul Ioan Casian este considerat primul organizator şi întemeietor al monahismului în apusul Europei, unde face cunoscută pentru prima dată gîndirea patristică şi mistică, precum şi experienţa duhovnicească a marilor Părinţi din Egipt, Sinai şi Palestina. Totodată, Sfîntul Ioan Casian este considerat şi un mare apologet al credinţei apostolice, dar şi cunoscător profund al dogmelor ortodoxe.

A trecut în lumea celor drepți neatingînd vîrsta de 70 de ani, pe data de 29 februarie 435.

Dintr-o legendă aflăm o întîmplare din viața Sfinților Nicolae și Casian. Cînd aceștia se apropiau de un sat, au văzut cum în mijlocul drumului un țăran se chinuia să-și scoată carul înglodat, cerînd ajutor. Casian, ca să nu-și murdărească hainele curate, stătea la marginea drumului și privea. În schimb, Nicolae și-a suflecat mînecele, și-a pus poalele în brîu și, intrînd în glod pînă la genunchi, a pus umărul și a urnit carul din mocirlă. Dumnezeu l-a pedepsit pe Casian poruncind să fie sărbătorit o dată în patru ani, la 29 februarie, iar Nicolae – de două ori în fiecare an.

Fiindcă anii bisecți, cu 29 de zile în luna februarie, sînt considerați ani răi, tot așa și Sf. Casian figurează în conștiința populară doar cu calități negative (invidie, zgîrcenie, neomenie ș. a.), despre „anii lui Casian”, adică anii bisecți, spunîndu-se în popor că sînt „grei”.

În aceşti ani poate să moară multă lume (numai femei ori copii), să dea epidemia în vite ş.a. Aceste idei persistă în credinţele populare, deşi Sf. Casian fusese un mare ascet, teolog, organizator de mănăstiri, dascăl, apologet şi scriitor bisericesc cu renume.

Trebuie să remarcăm faptul că biserica nu face nici o diferenţă între un an obişnuit şi an bisect. Preoţii spun, că Sfîntul Casian nu are nici o vină, ba dimpotrivă, el ajută oamenii aflaţi în dificultate.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Chioselia Mare

Statut:
Sat
Prima atestare:
1765
Populația:
745 locuitori

Chioselia Mare este un sat şi comună din raionul Cahul. Din componenţa comunei fac parte localităţile Frumuşica și Chioselia Mare. Localitatea se află la distanța de 52 km de orașul Cahul și la 134 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 745 de oameni. Satul Chioselia Mare a fost menționat documentar în anul 1765.

Citeşte mai departe