Filtru pe categorii
  • 2014
  • page views Vizualizări

Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici

Strigoi vii, strigoi morti, pricolici și alte arătări sînt niște entitati ciudate, terifiante, pentru care omul a gasit mijloace pentru a le anihila: de la ungerea casei – a ferstrelor, a usilor – cu usturoi pana la infigerea unui fier in inima mortului considerat strigoi, si multe alte metode. Noaptea Strigoilor este de la 29 spre 30 noiembrie.

Lumea mortilor insa este un sistem inchis, cu intrari si fara iesiri. Problema apare cand nu toti cei plecati de aici ajung dincolo, se arata in studiu. Din diferite motive, unele suflete care nu sosesc dupa dificila calatorie de 40-50 de zile in lumea de dincolo se in­torc si fac rele comunitatii in care au trait, in primul rand propriilor familii (strigoii sau moroii) sau astrilor de pe cer (varcolacii). Acestor suflete postume ratacite li se asociaza si unele suflete ale oamenilor vii (pricolicii), care isi parasesc corpurile in anumite nopti, fac rele consatenilor, dupa care se intorc acasa si intra in trupuri inainte sa se lumineze de ziua.

Strigoii au fost impartiti de imaginatia poporului in mai multe categorii, cea mai importanta categorisire tinînd de durata parasirii corpurilor. Strigoii, rusalii (iele) si varcolacii proveniti din sufletele iesite prin moarte definitiv din corp; pricolicii, suflete iesite temporar din corpuri, care se prefac pe timp de noapte in diferite vietati. Primii se numesc și strigoi morti, ceilalți strigoi vii. Se zice că strigoiul este chel în creştetul capului. El nu mănînca usturoi şi ceapă, se fereşte de tămîie, iar înspre sărbătoarea de Sfîntul Andrei doarme afară. Şira spinării îi este prelungită în formă de coadă, acoperită cu păr.

Se pot transforma în strigoi copiii care mor nebotezaţi; morții care în timpul vieţii au facut multe rele, au fost vrajmaşi; cei care mor de o moarte "grabnica" (spanzuraţi, inecaţi, împuşcaţi...); bolnavii care în timpul convalescenţei rămîn nesupravegheaţi şi trece peste ei o pisica sau morţii nepăziţi peste care au trecut pisici, cîini, găini sau orice altă pasăre, ori şoareci. De aceea este datina de a păzi mortul cînd este în casă.

Daca într-un sat este seceta, înseamna ca acolo este o strigoaică (care împiedică ploile); dacă ploua cu piatră (grindina), Dumnezeu le pedepseşte pe strigoaicele care nu lasă "să plouă ploaie curată", iar daca plouă cu soare, se crede că una din strigoaice se mărită.

Strigoii iau laptele de la vaci , iau mana grîului, puterea oamenilor, opresc ploile, aduc grindina şi aduc moartea printre oameni şi printre vite. De Sf. Gheorghe, flăcăii udă fetele pentru ca acestea să nu aibă de suferit de pe urma strigoaicelor, dar şi pentru a nu se transforma în aceste făpturi. Pentru omorîrea acestora, se caută mormîntul celui presupus a fi strigoi şi i se citeşte rînduiala de către preoţi (care de multe ori nu are nicio putere) şi i se bate în inimă un par de stejar, de tisa sau de frasin, se înţeapă cu un cui sau un cuţit, pentru a rămîne legat de sicriu şi a nu putea ieşi pentru a face răutăţi.

Cînd apar strigoii? Se crede că în Moldova, activitatea cea mai intensa a strigoilor vii se desfasoara in Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie). Atunci, acestia isi paraseau in somn corpul, ieseau pe horn sau pe usa din casa, se rostogoleau de trei ori, pentru a se intrupa intr-un animal (lup, caine, pisica, porc, berbec, gaina, broasca), inca­le­cau pe melite, butoaie, cozi de matura pentru a merge in locurile cunoscute numai de ei. Acolo redeveneau oa­meni, se bateau cu limbile de melita, se zgariau, se raneau pana iesea in­vingator unul dintre ei. Acesta le era conducatorul pentru un an de zile. Se boceau unii pe altii, isi vindecau pe loc ranile, se intrupau din nou in animale si porneau impacati spre case inainte de primul cîntat al cocoșilor.

Cum scapam de strigoi? De Noaptea Strigoilor si Manecatoarea, oamenii se ungeau cu mujdei, ascundeau melitele, produceau zgomote, ii strigau pe nume (Moroiul, Strigoiul), aprindeau focuri, pazeau cu atentie vitele si pasunile etc. Prin Moldova, Noaptea Strigoilor se numea Pazitul Usturoiului si se celebra ca un Revelion in zilele noastre.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Zahorna

Statut:
Sat
Prima atestare:
sec. XVII
Populația:
357 locuitori

Zahorna este un sat din cadrul comunei Dobruşa, raionul Șoldăneşti, cu o suprafaţă de circa 1.80 kilometri pătraţi și perimetrul de 7.82 km. Satul Zahorna este situat la o distanță de 26 km de orașul Șoldănești și la 87 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 357 de oameni. Satul Zahorna este menționat în documente la începutul secolului al XVII-lea.

Citeşte mai departe