• 2010
  • page views Vizualizări

Artele plastice din epoca modernă

În istoria artei din Republica Moldova perioada de timp între anii 1812-1940 este numită „basarabeană" (după denumirea ţinutului din acea vreme) şi reflectă arta perioadei de tranziţie de la cultura religioasă la cea laică de la sf. sec. XIX- înc. sec. XX.

În limitele perioadei menţionate se disting trei etape de dezvoltare, fiecare cu particularităţi distincte. Prima etapă cuprinde anii 1812-1887 şi se remarcă prin continuarea principalelor forme ale artei medievale. Cea de-a doua perioadă de dezvoltare a artei este marcată de dominaţia culturii laice şi cuprinde anii 1887-1918, timp în care la Chișinău se înfiinţează şcoala serală de desen a lui Terinte Zubcu şi apar primii plasticieni profesionişti cu studii la Sankt-Petersburg, Moscova, Munchen, Amsterdam etc. Epoca nominalizată semnalează apariţia şi constituirea artei moderne în Moldova. Decisive în această privinţă au fost expoziţiile de artă la Chișinău ale pictorilor ruşi şi ucraineni (începînd cu deceniul nouă al sec. XIX) şi studiile de specialitate făcute de moldoveni în Europa, Rusia şi Ucraina. Expoziţiile de artă aveau scopul familiarizării publicului cu operele de artă şi, respectiv, propagarea artei în genere, creîndu-se astfel o anumită ambianţă artistică. În acelaşi timp se constituie toate domeniile şi genurile de artă:

  • pictura (peisajul, natura statică, portretul, tabloul cu subiect),
  • sculptura (bustul, monumentul, miniatura),
  • grafica, arta care are aceleaşi compartimente ca şi pictura.

Fără îndoială în prima perioadă este evidentă influenţa artei ruse, în special a pictorilor „peredvijnici" ("itineranţi"), ulterior, a grupărilor de artă din Sanct-Petersburg («Mir Iskusstva», «Bubnoîi Valet») ş.a. Concomitent, în această epocă, se constituie nucleul pictorilor moldoveni care aduce la înfiinţarea, în 1903, a Societăţii Amatorilor de Arte Frumoase din Basarabia, care organizează la Chișinău expoziţii comune cu pictorii ruşi şi ucraineni. O particularitate distinctă din anii 1887-1918 o constituie lansarea treptată a artei plastice moldoveneşti pe orbita unor importante centre artistice ca Sankt-Petersburgul şi Odessa, Parisul, Roma, München-ul şi Amsterdam-ul. Primele decenii ale secolului al XX-lea au fost marcate de operele unor plasticieni ca P. Piscariov, N. Gumalic, V. Blinov, A. Climaşevschi, G. Remmer, M. Berezovschi ş.a. care au conturat şi tendinţele principale ale procesului, manifestat prin influienţa „peredvijnicilor” sau realismului democratic.

  D. Sevastianov, anul 1937  D. Sevastianov, anul 1938

Pictura a fost genul care a dominat cea de-a treia perioadă artistică care a durat din 1918 pînă în 1940. Fondarea Şcolii de Belle-Arte în 1918 şi activitatea în cadrul ei a profesorilor A. Plămădeală, A. Baillayre, E. Maleşevschi, P. Constantinescu – Iaşi, înscrie o nouă pagină în dezvoltarea culturii artistice autohtone. Tendinţele principale în dezvoltarea artei plastice continuă să fie aprofundate, bazîndu-se pe sursele etapei anterioare. În operele pictorilor se conturează distinct căutările unor noi mijloace artistice de expresie, caracteristice pentru postimpresionism, Art Nouveau, expresionism etc., care au existat paralel cu tendinţele realismului democratic. În operele de pictură, sculptură, scenografie, în grafica de carte şi de şevalet, în arta decorativă sunt create lucrări care demonstrează apogeul dezvoltării artei plastice moldoveneşti în această perioadă. Creaţiile E. Maleşevschi, ale lui P. Piscariov, G.F ürer, V. Doncev, Ş. Cogan, A. Plămădeală, dar mai ales ale lui A. Baillayre, au marcat prin operele lor şi tendinţele principale ale dezvoltării artei plastice basarabene pînă la sfîrşitul anilor ’40 şi constituie o mărturie elocventă a evoluţiei procesului artistic din ţinut. Centrul vieţii artistice din Moldova rămîne "Şcoala de Arte", pe lîngă care în 1921 se înfiinţează "Societatea de Arte Frumoase", care a jucat un rol important în cultura moldovenească. Organizarea unor expoziţii comune a plasticienilor români şi moldoveni, participarea unor moldoveni la Saloanele Oficiale de la Bucureşti, a urgentat includerea ultimilor pe orbita culturii europene a timpului.

Schimbarea statutului politic, cultural şi economic al Moldovei în 1918 a introdus rectificări esenţiale în domeniul instruirii artelor plastice. Moldovenii au posibilitatea să-şi perfecţioneze măiestria atît la şcolile de arte din Iaşi şi Bucureşti, precum şi la centrele artistice europene. Prin căutările stilistice şi interpretarea lor, creaţia pictorilor a reflectat realitatea moldovenească, cu problemele sale, fiind o parte componentă a culturii din arealul occidental.

Creaţia pictorilor moldoveni din această perioadă a pus bazele artei contemporane moldoveneşti, influenţînd considerabil procesul evoluţiei din anii ’60 – ’70 ai secolului XX. Printre maeştrii acestei perioade se numără: C. Cobizeva, B. Nesvedov, D. Sevastianov, P. Piscariov, A. Climaşevschi, L. Dubinovschi, M. Gamburd, V. Ivanov etc., reprezentanţi ai celei de a doua generaţii de artişti moldoveni, care au pus bazele artei plastice contemporane în deceniile postbelice.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Congaz

Statut:
Sat
Prima atestare:
1811
Populația:
12 327 locuitori

Congaz este un sat şi comună din UTA Găgăuzia. Congaz este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 23 km de municipiul Comrat și la 125 km de Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia constituia 12 327 de oameni. Satul Congaz a fost menționat documentar în anul 1811.

Citeşte mai departe