• 2010
  • page views Vizualizări

Instituţii de artă

Instituţiile de artă includ activităţile din domeniul învăţămîntului artistic şi muzeele de artă. În Republica Moldova acest compartiment este reflectat prin activitatea Şcolii de Artă pentru copii „A. Şciusev”, Liceului-internat de Artă „ I. Vieru”, facultăţile „Arte Plastice” de la Academia de Muzică, teatru şi Arte Plastice şi „Arte Plastice şi Design” a Universităţii Pedagogice de Stat „I. Creangă”, Muzeul Naţional de Artă. Fondate în diverse perioade aceste instituţii au adus un aport considerabil la dezvoltarea culturii şi artei naţionale.

Colegiul de Arte „A. Plămădeală”. Prima instituţie de învăţământ artistic apare în Moldova în anul 1887, ca Şcoală serală de Desen, condusă de T. Zubcu, transformată în Şcoală municipală de Desen în 1902, sub îndrumarea lui V.Ocuşco. În 1919 şcoala este reorganizată în Şcoală de Arte Frumoase, director fiind numit sculptorul A. Plămădeală, care a deţinut această funcţie pînă în 1940. Principalele obiecte de studiu erau: Istoria Artei predată în diverse perioade de E. Maleşevschi, P. Constantinescu-Iaşi, N. Ţiganco; Sculptura - de A. Plămădeală; Artele Decorative erau îndrumate de A.Baillayre, Grafica de Ş.Cogan, iar Anatomia Plastică-de doctorul A. Şimanovschi. În perioada anilor 1919-1933 au absolvit Şcoala de Arte 58 de studenţi, 40 dintre care au fost admişi la instituţiile superioare de arte de la Bucureşti, Paris, Munchen, Bruxelles, Drezda etc. În 1944, după cel de-al Doilea Război Mondial, Şcoala îşi începe activitatea după modelul similar cu şcolile din Uniunea Sovietică, fiind create doar două ateliere de studiu - de pedagogie şi pictură, fiind înscrişi 37 de elevi. Din 1991 Şcoala Republicană de Arte Plastice şi Pedagogie se reorganizează în Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală”. Directori ai şcolii în diferite perioade de timp au fost: I. Hazov (1944-50), I. Erşov (1950-55), A. Maiko (1956-60), A. Vasiliev (1961-65), V. Puşcaş (1965-74), Iu. Canaşin (1975-79) şi M. Tihonciuc-din 1979 pînă în 1987. În acest an a fost marcat şi centenarul fondării Şcolii de Arte. La moment Colegiul dispune de catedrele : Pictură, Grafică, Iconografie, Tapiserie, Ceramică, Sculptură, Design vestimentar şi de Interior. La colegiu îşi fac studiile circa 1000 de studenţi. Printre absolvenţi figurează M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu, I. Vieru, E. Romanescu, M. Petric ş.a. Adresa electronică: www.colegiuarte.com

Şcoala de Arte pentru copii „A. Şciusev” din Chișinău a fost fondată în 1959 pentru a stimula activităţile de creaţie ale copiilor din clasele primare. Durata studiilor – 4 ani, timp în care elevii studiază desenul, pictura, compoziţia, ceramica şi sculptura. Acest model de şcoală de artă a fost preluat în perioada ulterioară de către direcţiile raionale de învăţămînt, fiind deschise 32 de şcoli similare. Orele de specialitate sunt susţinute de artişti plastici profesionişti (S. Galben, P. Jireghea, V. Kuzmenko)

Liceul-Internat de Arte Plastice „Igor Vieru a fost înfiinţat în anul 1969, iniţiator şi primul director fiind I. Tăburţă…..Pagina electronică www.igorvieru.htmplanet.com

Facultatea „Arte Plastice şi Design” a Universităţii pedagogice de Stat „I .Creangă” a fost înfiinţată în anul 1979 organizatorul şi primul decan al facultăţii devenind I. Taburţă, ca structură didactică, scopul ei constă în pregătirea cadrelor didactice cu calificare superioară în domeniul artelor plastice. Specializarea în cadrul acestei facultăţi e orientată pe domenii: Pictură (inclusiv Pictura religioasă), Desen şi metodica predării, atelier de Grafică de şevalet, Desen, Anatomie Plastică, Pedagogie şi Psihologie, Arte decorative cu Design vestimentar, Batic, Tapiserie, Ceramică, Giuvaiergerie şi Sculptură. Absolvenţii facultăţii sunt membri titulari ai Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova şi profesori (E. Barbas, A. Simac, S. Zamşa, D. Botnari, I. Croitoru, E. Samburic, I. Zderciuc ş.a.) care pregătesc cadre în domeniul artelor plastice la specialităţile respective.

Facultatea de Arte Plastice din cadrul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) a fost înfiinţată în 1984. Pregăteşte specialişti în domeniul Picturii, Graficii, Artelor decorative şi Sculpturii, Design-ului interior şi cel Vestimentar. Cursurile de specialitate la facultate sunt coordonate de artişti plastici consacraţi (I. Serbinov, Iu. Canaşin, F. Saviţkaia, I. Stepanov, R. Koţiuba ş.a.). Adresa electronică: www.amtap.md

Muzeul Naţional de Artă din Moldova este situat în centrul oraşului Chișinău, două edificii frumoase, înălţate la finele sec. XIX - începutul sec. XX. Unul dintre ele - fosta casă a lui Vladimir Herţa - reprezintă o mostră de baroc vienez, cu numeroase ornamente modelate pe faţada principală. Printre autorii proiectului imobilului figurează arhitectul austriac Henrih Lonski, care a mai realizat la Chișinău şi clădirea Adunării Nobilimii. Conform unor informaţii, reliefurile sculpturale de pe faţadă sunt o contribuţie a lui Nichifor Colun, un sculptor din partea locului. În interior relieful ornamental a fost completat pe alocuri cu pictură murală şi sobe de teracotă vieneză.

În interior, în afară de sala de festivităţi şi încăperile locative s-a păstrat aşa-numita „sală mauritană” pentru jocurile „loto”. După anul 1917 Vladimir Herţa a perfectat actele de vînzare a imobilului în folosul „…lui Moisei şi Mirla Şapiro” pentru suma de 145000 ruble.

Al doilea edificiu, construit în anul 1897, cu grădină de iarnă, a aparţinut avocatului Moisei Kligman şi poartă amprenta stilului clasicist, dar exteriorul clădirii contrastează cu interioarele împodobite luxos, ce s-au păstrat în stare iniţială. Arhitectul proiectului acestui edificiu se presupune să fi fost Mihail Cecheruli-Cuş. Pe la mijlocul anilor şaptezeci a fost construită o galerie (arhitect V. Lebedev), ce uneşte cele două edificii, formînd astfel un ansamblu integru pentru expoziţia permanentă a muzeului.

Către anul 1939 cunoscutul sculptor moldovean Alexandru Plămădeală adună vreo 160 de lucrări ale artiştilor plastici pentru Pinacoteca oraşului, custode-şef al căreia a fost numit Auguste Ballayre. Dar deja în 1941, chiar în primele zile de război, aceste lucrări, împreună cu altele au fost încărcate în două vagoane şi expediate la Harkov. Soarta de mai departe a acestei colecţii rămîne pînă astăzi necunoscută. Spre finele lui 1944, în baza unor fonduri livrate de Galeria Tretiakov şi de Ermitaj, muzeul îşi reia activitatea cu inaugurarea expoziţiei permanente, care includea opere ale maeştrilor vest-europeni, ruşi şi sovietici. Printre cele mai reprezentative lucrări donate muzeului în anii 1944-1950 sunt: „La scăldat" de Z. Serebriakova, „Cap de băiat" de A. Ivanov, „Portretul G. Proşinskaia" de B. Kustodiev, lucrări ale autorilor vest-europeni din sec. XVI—XVIII.

Cu timpul colecţia muzeului s-a completat cu icoane vechi, cu lucrări ale pictorilor şi ale maeştrilor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. Către finele anului 1972 ea crescuse de mai bine de 10 ori şi număra peste opt mii de exponate.

O deosebită atenţie s-a acordat achiziţionărilor de la colecţionarii particulari din Moscova şi Leningrad. Numai în 1975 au fost procurate opere ale pictorilor O. Kiprenski („Fata cu fructe"), V. Makovski („La cîrciumă), stampe de grafică de A. Durer, W. Hogarth, J. Vazari, K. Kolvitz, N. Utkin, V. Serov, F. Maliavin şi multe altele.

Cîteva colecţii particulare i-au fost oferite în dar muzeului. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Leningrad P. Şilingovski, Chişinăului i-au fost donate, atît colecţia voluminoasă de lucrări de grafică ale maeştrilor europeni şi ruşi din sec. XVII—XIX, cît şi creaţii ale posesorului ei.

În 1962 muzeul a primit în dar colecţia fostului profesor de la Ecolle de Belle Arte din Chișinău, pictorului A.Ballayre. Ea conţine opere ale artiştilor plastici moldoveni de la începutul secolului XX. Alte donaţii au mai făcut S. Croitor-Phakadze (Moscova, 1967) şi V. Blinova (Bucureşti, 1979), V. Blinov (1979), A. Ostap (1995).

Cele peste 30 mii de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă, de care dispune actualmente Muzeul Naţional de Artă al Moldovei reflectă dezvoltarea artelor plastice în sec. XV—XX. Printre cele mai reprezentative nume ale colecţiei muzeului se numără: B. Luini, A. Durer, I. Brueghel-senior, P. Gobert, I. Jordaens, A. Renoir, A. Losenko, V. Tropinin, P. Fedotov, V. Perov, G. Measoiedov, A. Savrasov, I. Grabari, P. Koncialovski, S. Gherasimov, E. Kibrik ş.a.

Un loc aparte în expoziţie îl ocupă compartimentele consacrate artiştilor plastici din Moldova. Muzeul dispune de o colecţie importantă de icoane şi obiecte de artă populară, de lucrări ale pictorilor din Moldova de est, fondată de criticul de artă K. Rodnin (1921-1975), A. Plămădeală, A. Bayllare, Th. Kiriacoff, E. Ivanovski, Gh. Ceglocoff etc. Cel mai mare compartiment revine lucrărilor plasticienilor din perioada sovietică – M. Gamburd, B. Nesvedov, S. Ciokolov, L. Dubinovschi, I. Bogdesco, K. Kobizeva, L. Grigoraşenko, I. Vieru, M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu ş.a. Din 1988 administraţia şi colecţiile muzeului au fost transferate în fostul sediu al muzeului partidului comunist al Moldovei, edificiu construit de A. Bernardazzi în 1901 (str. 31 august 115).

După structura actuală Muzeul este constituit din următoarele subdiviziuni: Artă naţională medievală care include icoane şi obiecte de cult din secolele XVI – XIX; Artă naţională contemporană ce reprezintă opere de pictură, grafică, arte decorative şi sculptură create între anii 1944 – 2005; Artă Vest-europeană din secolele XVI - XX;

Arta rusă din secolele XVII - XX şi Arta orientală, cu precădere, stampa japoneză din secolele XVIII - XIX, care enumeră circa 400 de opere .

Localităţile Moldovei şi diasporei

Ruseni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1933
Populația:
1090 locuitori

Ruseni este un sat din cadrul oraşului Anenii Noi, raionul Anenii Noi. Satul este situat la o distanță de 3 km de orașul Anenii Noi și la 35 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1090 locuitori. Satul Ruseni a fost înființat în anul 1933.

Citeşte mai departe