Creangă Ion

Creangă Ion (01.03.1837 sau 1839—1889, născut la Humuleşti, judeţul. Neamţ, astăzi România), prozator. Cariera şi-a început-o în calitate de diacon şi institutor. A fost introdus de Eminescu în Societatea „Junimea”. Povestitor înnăscut, a fost îndrumat de Eminescu să-şi publice basmele în revista „Convorbiri literare”. Debutează cu povestea „Soacra cu trei nurori”. Dotat cu har şi prezenţă de spirit, lecturile lui în cadrul adunărilor junimiştilor, provocau un rîs homeric. A pigmentat în subsidiarul basmelor şi poveştilor situaţii din realitatea contemporană, observator fin şi ironic a fost toată viaţa. Artist neîntrecut al cuvîntului, mînuitor exemplar al stilului oral, „hăzos răstălmăcitor” al paremiologiei populare, ne-a lăsat o operă de pionerat în literatura naţională. Cu toate că în basmele lui se poate urmări canavaua folclorică, ele au căpătat un statut consacrat de literatură de imaginaţie epică. Garabet Ibrăileanu a fost primul critic literar, care i-a definit talentul artistic: „S-a zis că Creangă este un colector – talentat – de basme. Basmele şi poveştile lui Creangă! Dar este basmul o formă literară cristalizată, ca poezia populară? Basmul, povestea, valorează cît valorează talentul celui care povesteşte. Iar Ion Creangă a avut un aşa de mare talent, încît în toate poveştile sale oamenii trăiesc cu o individualitate şi cu o putere de viaţă extraordinară.”

„Amintiri din copilărie” şi povestirile cu sens ambiguu stau pe acelaşi pisc artistic cu basmele. A lucrat cu mare osîrdie la alcătuirea unor manuale şcolare.

Povești:
Capra cu trei iezi” (1875)
Dănilă Prepeleac” (1876)
Fata babei și fata moșneagului” (1877)
„Făt-Frumos, fiul iepei” (1877)
Povestea lui Harap-Alb” (1877)
Ivan Turbincă” (1877)
Povestea lui Ionică cel prost” (1877)
Povestea lui Stan-Pățitul” (1877)
Povestea porcului” (1876)
Povestea poveștilor” (1877-1878)
Povestea unui om leneș” (1878)
Punguța cu doi bani” (1876)
Soacra cu trei nurori” (1875)

Povestiri:
Acul și barosul” (1874)
Cinci pîini” (1883)
Inul și cămeșa” (1874)
Ion Roată și Cuza-Vodă” (1883)
Moș Ion Roată și Unirea” (1880)
Păcală” (1880)
Prostia omenească” (1874)
Ursul păcălit de vulpe” (1880)

Nuvele:
Moș Nichifor Coțcariul” (1877)
Popa Duhul” (1881)

Proză autobiografică
Amintiri din copilărie” (1879)

Opere:
„Scrieri”, Chișinău, 1965
„Opere” Chișinău, 1978
„Amintiri din copilărie”,Chișinău, 1979
„Arap-Alb” Chișinău, 1981
„Vospominania detstva. Scazchi”, Moscova, 1966
„Izbrannoe”, Chișinău, 1977.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Tăura Nouă

Statut:
Sat
Prima atestare:
1912
Populația:
253 locuitori

Tăura Nouă este un sat din cadrul comunei Tăura Veche, raionul Sîngerei. Localitatea se află la distanța de 29 km de orașul Sîngerei și la 120 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 253 de oameni. Satul Tăura Nouă a fost întemeiat în anul 1912.

Citeşte mai departe