• 2011
  • page views Vizualizări

Literatura postmodernistă

"Lumea ca o poveste", Arcadie Suceveanu

Primele reacţii ale poeticii postmoderniste au aparţinut lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc, Liviu Deleanu, Emilian Bucov, Andrei Lupan. Lor li s-a alăturat Paul Mihnea, Victor Teleucă, Ion Vatamanu, Liviu Damian, Anatol Codru, Mihail Ion Cibotaru. Prin anii ’60 ai secolului al XX-lea toţi revin la versul „în dulcele stil clasic”. Vine momentul cînd în literatură se impune generaţia „Ochiului al treilea” (numită astfel după cartea cu acelaşi nume a lui Nicolae Dabija), constituită din Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Hadîrcă, Arcadie Suceveanu, Marcela Benea, Nina Josu.

Dintre trasăturile cele mai evidente ar putea fi amintite amestecul de narativitate şi lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastişa, parodia, colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernistă s-ar putea defini tocmai prin „…lipsa unei tipologii riguroase, prin extrema mobilitate şi amestecul voit al genurilor”.

În proză, postmodernismul presupune: textualism − un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecţia pentru fragment şi o noua relaţie cu cititorul. În poezie, postmodernismul nu inventează cu adevărat o nouă poezie, aşa cum inventase epoca modernă.

Unii critici consideră literatura postmodernistă nu doar un mit, ci doar un „moft cultural” şi nimic mai mult. Alţii pun accentul pe latura autobiografică, realistă, orală şi prozaizantă a curentului.

Pe lîngă toate acestea postmodernismul mai înseamnă Joc, combinaţie, ironie, retorică, eliberarea fanteziei şi împrumutarea limbajului familiar, ca să nu zicem chiar licenţios, dar şi construcţii ingenioase din „semifabricate”.

Mișcarea are un succes semnificativ mai ales printre autorii de poezie. Printre ei se numără: Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Leahu, Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Eugen Cioclea, Maria Șleahtițchi, Andrei Țurcanu, dar şi în proză: Nicolae Popa, Constantin Cheianu; în dramaturgie: Irina Nechit, Dumitru Crudu. Criticii lor de serviciu au devenit Eugen Lungu, Iulian Ciocan, Mihai Vaculovschi.



Localităţile Moldovei şi diasporei

Terebna

Statut:
Sat
Prima atestare:
1429
Populația:
1517 locuitori

Terebna este un sat şi comună din raionul Edineţ. Terebna este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanță de 18 km de oraşul Edineţ, la 14 km de stația de cale ferată Brătușeni și la  220 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1517 oameni. Prima mențiune documentară a Terebnei datează din 17 aprilie 1429, fiind pomenită în actul de danie  a satelor Zubricăuți și Ivancăuți către Radu grămătic.

Citeşte mai departe