• 2011
  • page views Vizualizări

Literatura postmodernistă

"Lumea ca o poveste", Arcadie Suceveanu

Primele reacţii ale poeticii postmoderniste au aparţinut lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc, Liviu Deleanu, Emilian Bucov, Andrei Lupan. Lor li s-a alăturat Paul Mihnea, Victor Teleucă, Ion Vatamanu, Liviu Damian, Anatol Codru, Mihail Ion Cibotaru. Prin anii ’60 ai secolului al XX-lea toţi revin la versul „în dulcele stil clasic”. Vine momentul cînd în literatură se impune generaţia „Ochiului al treilea” (numită astfel după cartea cu acelaşi nume a lui Nicolae Dabija), constituită din Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Hadîrcă, Arcadie Suceveanu, Marcela Benea, Nina Josu.

Dintre trasăturile cele mai evidente ar putea fi amintite amestecul de narativitate şi lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastişa, parodia, colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernistă s-ar putea defini tocmai prin „…lipsa unei tipologii riguroase, prin extrema mobilitate şi amestecul voit al genurilor”.

În proză, postmodernismul presupune: textualism − un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecţia pentru fragment şi o noua relaţie cu cititorul. În poezie, postmodernismul nu inventează cu adevărat o nouă poezie, aşa cum inventase epoca modernă.

Unii critici consideră literatura postmodernistă nu doar un mit, ci doar un „moft cultural” şi nimic mai mult. Alţii pun accentul pe latura autobiografică, realistă, orală şi prozaizantă a curentului.

Pe lîngă toate acestea postmodernismul mai înseamnă Joc, combinaţie, ironie, retorică, eliberarea fanteziei şi împrumutarea limbajului familiar, ca să nu zicem chiar licenţios, dar şi construcţii ingenioase din „semifabricate”.

Mișcarea are un succes semnificativ mai ales printre autorii de poezie. Printre ei se numără: Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Leahu, Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Eugen Cioclea, Maria Șleahtițchi, Andrei Țurcanu, dar şi în proză: Nicolae Popa, Constantin Cheianu; în dramaturgie: Irina Nechit, Dumitru Crudu. Criticii lor de serviciu au devenit Eugen Lungu, Iulian Ciocan, Mihai Vaculovschi.



Localităţile Moldovei şi diasporei

Holoşniţa

Statut:
Sat
Prima atestare:
1554
Populația:
1125 locuitori

Holoşniţa este un sat şi comună din raionul Soroca. Din componenţa comunei fac parte localităţile: Holoşniţa și Cureşniţa. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Soroca și la 171 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1125 de oameni. Satul Holoșnița a fost menționat documentar în anul 1554.

Citeşte mai departe