• 2011
  • page views Vizualizări

Literatura pentru copii

GuguțăPrin literatura pentru copii subînţelegem un compartiment aparte al literaturii artistice care se subordonează aceloraşi legi ale artei cuvîntului, are acelaşi obiect de reflectare şi aceleaşi obiective instructiv-educative. Scriitorul e obligat să ţină seama de vîrsta cititorului şi să se manifeste ca psiholog, pedagog şi artist al cuvîntului. El trebuie să plăsmuiască nişte subiecte care ar putea fi înţelese de copil, să-şi aleagă nişte forme de zugrăvire accesibile şi atrăgătoare.

Literatura pentru copii se poate împărţi convenţional în patru categorii pentru:

  •  vîrsta preşcolară,
  •  vîrsta şcolară mică,
  •  vîrsta şcolară medie
  •  vîrsta şcolară superioară.

Vîrsta preşcolară include copiii de la 2 pînă la 7 ani. Copilul poate fi captivat de cîntecul de leagăn, cimilitură, numărătoare, poezioare şi povestioare scurte, poveşti, fabule, scenete. La această vîrstă copiii trăiesc în universul jocului. În principiu ei ascultă, fiindcă nu ştiu a citi, admiră culorile, de aceea cărţile trebuie să fie bogat ilustrate.

Copii de vîrsta şcolară mică (8-10 ani) au nevoie de o literatură care să le lărgească cunoştinţele despre lume, să le ofere tipuri umane şi relaţii sociale, să le cultive sensibilitatea şi imaginaţia faţă de categoriile frumosului. Copilul înţelege deja manifestările omului prin acţiuni mai complicate, de aceea şi modalităţile de relatare sînt mai variate.

Literatura pentru clasele a V-VII-ea (vîrsta şcolară medie) corespunde perioadei de frămîntări sufleteşti, setei de a deveni matur, independent. Literatura pentru elevii cu vîrsta şcolară superioară îî obişnuieşte pe adolescenţi cu gîndul că nu mai sînt copii. Aceasta necesită să fie emotivă, să evite didacticismul şi sentinţele plicticoase; să trezească curiozitatea, să conţină elemente ale descoperirilor. Chiar şi cînd vorbeşte despre lucruri grave scriitorul trebuie să aibă un pronunţat simţ al umorului.

Opere menite copiilor vom descoperi în creaţia populară orală, la scriitorii clasici: Alexandru Donici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Alexei Mateevici; la scriitorii secolului al XX-lea: Teodor Baltă, Gheorghe Botezatu, Emilian Bucov, Liviu Deleanu, George Meniuc, Andrei Lupan, Bogdan Istru, Ion Druţă, Ariadna Şalari, Petre Cruceniuc, Aureliu Busuioc, Valentin Roşca, Vera Malev, Gheorghe Gheorghiu, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Raisa Lungu, F. Mironov, Vladimir Beşleagă, Pavel Boţu, V. Filip, Liviu Damian, Petru Cărare, Aurel Scobioală, Arcadie Suceveanu, Vasile Romanciuc ş.a.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Chişinău

Statut:
Municipiu
Prima atestare:
1436
Populația:
779 800 locuitori
Logo

Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova, centru urban cu important potenţial economic, social, cultural. Amplasat  în partea centrală a țării, este traversat de rîul Bîc. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 779 800  locuitori. Prima atestare documentară a Chişinăului datează din anul 1436, cînd domnitorii Ilie şi Ştefan întăresc logofătului Oancea posesiunile sale, aflate în hotar cu “Cheşeneul lui Acbaş". În 1576 documentele menţionează Chişinăul ca sat în ţinutul Lăpuşnei, cu mori în Bîc.

Citeşte mai departe