Filtru pe categorii
  • 2013
  • page views Vizualizări

Călătoria prin raionul Făleşti: de la Glinjeni pînă la Rediul de Sus

Drumul din raionul Făleşti

Continuăm seria noastră de publicaţii despre călătoriile prin raioanele Republicii Moldova. Scopul acestor articole e de a vă oferi o imagine generală asupra unicităţii fiecăreia dintre ele, evidențiind atît caracteristicile sale geografice, cît și cele cultural-istorice. Ţinem, să punem accentele astfel, încît dvs. vizitatorii site-ului nostru să vă puteţi crea o perspectiva clară a acestor călătorii prin intermediul fotografiilor, pe care vi le propunem.

Raionul Fălești este situat în partea de nord-vest a țării şi este cel mai sudic dintre raioanele nordice, fiind unul dintre cele unsprezece raioane din preajma Prutului. Se învecinează cu raioanele: la nord ‒ cu Glodeni, la est ‒ cu Sîngerei, iar la sud ‒ cu Ungheni. Frontiera de vest a raionului se mărgineşte cu Prutul. Suprafaţa raionului este puţin mai mare de un km², cu înălţimi care variază de la 90 m pînă la 200 m deasupra nivelului mării. Relieful este de cîmpie deluroasă, la nord și la est, prezentînd înălţimi mai mari, iar în partea de vest se află depresiunea Prutului. Populația raionului e de aproximativ 100 de mii de oameni, dintre care 82 mii sînt locuitorii ai satelor, iar 19 mii sînt orășeni. Aproximativ 11 de mii de hectare sînt ocupate de pădure, 18 hectare ‒ de terenurile arabile, iar aproximativ 3 ha ocupă întinderile de ape (rîuri mici și lacuri artificiale).

Pe drum în direcţia satului Rediul de Sus

Oraşul Făleşti este centrul administrativ al raionului. Conform ultimului recensămînt în oraş locuiesc 18.900 de persoane. Făleştiul a fost menționat pentru prima oară în documentele istorice în anul 1429, iar statutul de oraș i-a fost acordat în anul 1940. Este un oraş frumos, bine amenajat, curat și foarte confortabil. Nu am văzut în oraş vreo capodoperă arhitecturală, însă clădirea Centrului de Creaţie pentru Copii și Tineret arată impresionant, iar în faţa centrului am putut admira un scuar confortabil. În partea din spate a clădirii se află Muzeul de Istorie și Etnografie „Lazăr Dubinovschi”, care era originar din satul Albineţul Vechi din raionul Fălești. Aici sînt expuse 13 lucrări sculpturale ale maestrului, în total muzeul numără mai mult de 4 mii de exponate. În oraş există un parc mare și frumos. Mult prea atractiv arată casele vechi construite în stil moldovenesc tradițional. Trebuie să vă spunem, că la Făleşti locuiesc 74% de moldoveni, 16% de ruşi și 11% de ucraineni. Majoritatea satelor din regiune sînt moldoveneşti, dar am dat şi de unul rusesc ‒ Egorovca, îl veți putea vedea în pozele noastre.

Ne-am început itinerarul prin raion cu satul Glinjeni, situat în apropiere de şoseaua Chișinău-Bălți. Glinjeniul este un sat moldovenesc, în care locuiesc aproximativ 3.500 de locuitori. Ni s-a părut semnificativă construirea noii biserici Sf. Maria, dar și biserica veche din lemn impresionează. Mai departe, drumul nostru a trecut spre vest, înspre Prut. Anume aici ni s-au deschis cele mai spectaculoase peisaje. De lîngă satul Drujineni, situat pe un deal nu foarte mare, am descoperit un şes vast, drept ca o masă, intersectat de rîul Camenca, afluent de dreapta al Prutului. Nu departe de gura de vărsare, rîul Camenca se extinde semnificativ din contul apelor Prutului, deși la 2-3 km distanţă arăta mai curînd a pîrîiaş, care se usucă. În anii ploioşi, această cîmpie se umple cu apele rîurilor Prut și Camenca. Ne-au plăcut foarte mult spațiile întinse, care se deschid la fiecare pas, drumurile de țară pitorești, dar mai ales pădurile și lacurile numeroase. În pădurea de aici cresc în special salcîmi, frasini, stejari, care ocupă cele mai înalte terenuri ale teritoriului.

Stejarul secular al lui Suvorov

În vechiul sat moldovenesc Pruteni, centru al comunei cu același nume din care fac parte 4 sate, ne-a atras atenţia în mod special vechiul mal al Prutului, care se înalţă falnic deasupra satului şi care ne amintește despre cît de mare a fost rîul Prut în timpurile preistorice, după ce s-au retras apele celei de-a doua Mări Sarmatice. Aceste dealuri întretăiate de rîpi lutoase se întîlnesc deosebit de frecvent la sudul Moldovei şi noi vi le vom arăta, descriindu-vă călătoriile din sudul țării.

În preajma satului Valea Rusului am ieşit pe malul Prutului, aici am făcut cunoştinţă cu grănicerii Postului de frontieră. Iar apoi, ne-am îndreptat spre punctul final al traseului nostru, spre satul Rediul de Sus. Acesta este unul dintre cele mai mici sate dintre toate, pe care le-am văzut în timpul călătoriilor noastre prin țară. În sat sînt doar 114 de locuitori și cîteva zeci de case. Însă, chiar dacă este un sat mic, aici sînt două obiective, care prezintă interes. Este vorba de o întreprindere mare și prosperă de creștere a puieţilor de pomi fructiferi, în primul rînd, de nuc. Această întreprindere este cunoscută departe de granițele Moldovei. Însă, cea mai importantă atracție este, totuşi, un stejar secular gigant de 400 de ani, numit stejarul lui Suvorov, situat la marginea satului. Se prea poate, că acesta este cel mai mare dintre stejarii istorici, pe care am putut să-i vedem. Înălțimea lui depăşeşte 30 de metri, impresionează, însă, în mod deosebit anvergura coroanei, care se odihneşte pe cele două tulpini. Din păcate, nu am reuşit să găsim nici un fel de materiale cu referire la această minune a naturii, nici în literatură, nici pe Internet. Este cunoscut doar faptul, că potrivit legendei, anume sub acest copac s-a odihnit după lupta cu turcii marele general Alexandru Suvorov.

În cele din urmă, anume aici, ne-am odihnit la umbra acestui gigant verde, am băut apă din fîntîna situată în apropiere și am purces, cu regret, să facem cale întoarsă, plini de impresii din călătoria noastră de rînd pe drumurile dragei noastre Moldove. Ni s-a părut interesantă, dvs., însă, vă puteți crea propria impresie, luînd cunoştinţă de albumul foto.

Călătoria prin raionul Făleşti - album foto

Localităţile Moldovei şi diasporei

Horodca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1443
Populația:
346 locuitori

Horodca este un sat din cadrul comunei Drăguşenii Noi, raionul Hînceşti. Localitatea se află la distanța de 34 km de orașul Hîncești și la 45 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 346 de oameni. Satul Horodca a fost menționat documentar în anul 1443.

Citeşte mai departe