Mustea Gheorghe

Gheorghe Mustea – flautist, naist, pedagog, compozitor, dirijor, academician.

S-a născut la 1 mai 1951 în satul Mîndreşti, raionul Teleneşti, Republica Moldova. Pe parcursul anilor 1966-1970 învaţă la Colegiul de Muzică „Şt. Neaga" din Chişinău, în clasa profesorului Alexei Bivol (flaut). Încă din timpurile studenţiei, în anul 1969, este angajat în calitate de interpret la flaut şi nai în Orchestra Ansamblului de Dansuri Populare „Joc", pînă în anul 1970, cînd decide să studieze la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu", clasa de flaut a profesorului V. Rotaru (absolvind facultatea în anul 1975), după care urmează la aceeaşi instituţie Facultatea Compoziţie şi Dirijat Simfonic, studiind „compoziţia" în clasa profesorului V. Zagorschi, iar „dirijatul simfonic şi de operă", respectiv, în clasa profesorului I. Alterman.

Activitatea de muncă şi-o începe după cum am menţionat mai sus, fiind încă student. Ca apoi în anii 1973-1975, 1978-1980 să predea Colegiul de Muzică „Şt. Neaga". Pe parcursul anilor 1977-1978 este director muzical şi dirijor al Orchestrei Ansamblului de Dansuri Populare „Joc", iar în anii 1980-1983 şi din 1989 – pedagog la Institutul de Arte „G. Musicescu" din Chişinău. Din anul 1983 pînă în 1989 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din Moldova. În anii 1984-1986 a urmat o stagiune dirijorală în cadrul Orchestrei Simfonice Academice a Filarmonicii „D. Şostakovici" din Leningrad (St. Petersburg). A deţinut funcţia de preşedinte al Societăţii Muzicale din Chişinău (1988-1999).
În anul 1989 a fost numit prim-dirijor şi director artistic al Orchestrei Simfonice Naţionale a Companiei „Teleradio-Moldova", funcţie pe care o deţine pînă în prezent. Pe parcursul anilor 1999-2002 a deţinut funcţia de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Din anul 2000 şi pînă prezent este profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

A compus creaţii scenice, vocal-simfonice, simfonice, corale, vocale, instrumentale de camera, muzică de film.

A colaborat cu: M. Ungureanu, A. Hrisanide, F. Farkas, G. Lanni, S. Duja, E. Verbeţchi, S. Forosteannîi, D. Alexeev, I. Josanu, I. Nasuşkin, Gh. Ichim, D. Atanasiu, R. Fatyal, M. Muler, N. Ceaicovschi, M. Bieşu, V. Cheptănaru, S. Dunn ş. a.

A înregistrat la Radio Chişinău creaţii de: G. F. Handel, G. Verdi, C. M. Weber, P. I. Ceaikovski, L. Beethoven, W. A. Mozart, J. Strauss, G. Enescu, C. Porumbescu, G. Rossini, G. Donizetti, V. Zagorschi, S. Buzilă, P. Constantinescu, T. Chiriac, V. Rotaru, P. Rivilis, Gh. Ciobanu, D Kiţenko ş. a.

Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova – 1978. Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova – 1992; Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Doctor Honoris Causa al Universităţii de Studii Aplicate din Moldova, Preşedinte al Societăţii Muzicale din Chişinău (1988-1999).

Titluri, distincţii, premii:

1989 – Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova
1990 – Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru opera „Alexandru Lăpuşneanu";
1991 – Artist al Poporului din Republica Moldova;
1998 – Ordinul „Gloria Muncii";
2000 – Cavaler al Ordinului Republicii;
2000 – Medalia „Mihai Eminescu".

Filmografia:

Filme artistice:

„Cu tălpile verzi", 1987, artistic de scurt metraj,

„În doi pe muchia timpului", 1979,

Filme de animaţie:

„Bătrînul şi copacul", 1982,

„Noaptea de Revelion", 1983,

„Măturătorii veseli", „ANIMA" 1984,

„Povestea etajului zece", 1986,

„Funia", 1990, animaţie.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Egoreni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1859
Populația:
1078 locuitori

Egoreni este un sat şi comună din raionul Soroca. Egoreni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, la distanța de 6 km de orașul Soroca și la 166 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1078 de oameni. Satul Egoreni a fost menționat documentar în anul 1859.

Citeşte mai departe