• 2010
  • page views Vizualizări

Preistoria cinematografiei

    Cadrul din film "5 ani RASSM" 1929

Cinematografia moldovenească era cea mai tînără dintre cinematografiile naţionale ale fostelor republici din URSS. Oficial, studioul de filme documentare a fost deschis la Chișinău în anul 1952, însă, filmările în acest ţinut au fost efectuate periodic, începînd cu sfîrşitul secolului al XIX-lea.

În noiembrie 1897, la Chișinău a sosit reprezentantul fraţilor Lumiere — operatorul de cinema Felix Mesghish, care a şi filmat pe acest meleag primele sale pelicule, pe care le-a demonstrat la sediul Sălii Nobilimii de la Chișinău; care se afla acolo, unde e cinematograful „Patria” astăzi.

Ulterior operatorii francezi de la firma „Pate”, au vizitat nu o dată fosta gubernie a Imperiului rus — Basarabia, unde filmau subiecte pentru revista cinematografică „Pate-journal”, iar în anul 1910 tot ei au filmat un documentar de scurt metraj „Pe Nistru”.

Pînă în zilele noastre s-au păstrat cîteva subiecte de cronică cinematografică de la începutul secolului al XX-lea: sosirea la Chișinău a ţarului Nicolai al II-lea la inaugurarea monumentului lui Alexandru II şi o serie de subiecte filmate de operatorii militari în timpul războiului civil din Rusia (1918-1920), iar aceste documente au fost montate şi s-a realizat filmul documentar „Pe frontul Basarabean” (1919).

Tot operatorii militari au filmat şi cîteva subiecte istorice, printre care „Intrarea trupelor române în Chișinău” în ianuarie 1918. Toate aceste subiecte de o mare valoare istorică se păstrează astăzi la Arhiva Naţională de Documente foto şi video (filme) din Republica Moldova.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Gîsca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1807
Populația:
6072 locuitori

Gîsca este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Gîsca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Căușeni și la 68 km de Chișinău. Populaţia satului Gîsca alcătuia 6072 de cetăţeni în anul 1997. Satul Gîsca a fost menționat documentar în anul 1807.

Citeşte mai departe