• 2011
  • page views Vizualizări

Stilurile dansului moldovenesc

  

Dansul popular moldovenesc se caracterizează printr-o varietate interpretativă de la o zonă a ţării la alta.

Întîlinim o mare bogăţie de ritmuri şi de tempouri, de poziţii diferite ale braţelor cu mişcări elegante și line în dansurile femeieşti şi virtuozitate în dansurile bărbăteşti. Seria de elemente tehnice bine definite determină un specific naţional bine pronunţat al dansurilor populare moldoveneşti. Cu asemenea temperament se interpretează și dansurile găgăuzeşti, bulgare, care influienţîndu-se reciproc, păstrează un limbaj expresiv și caracteristic dansurilor moldoveneşti.

După structura metro-ritmică și după mișcare dansul poate fi sistematizat astfel:

•    de „sîrbă” (măsură de 2/4, sînt executate într-o mișcare rapidă de bărbați și femei în cerc, care se țin cu mîinele de umeri),
•    de „bătută-horă” (măsură de 2/4, sînt executate într-o mișcare rapidă, bătutele sînt executate, de obicei, de bărbați și includ mișcări virtuoase),
•    horele − (de bărbați și de femei, în ambele cazuri participanții formează un cerc sau semicerc și se țin de mîini),
•    de „ostropăț” (țin de dansurile de ritual, măsură de 7/16 sau 3/8, se execută într-o mișcare rapidă, de obicei, individual, cu un obiect din zestre ținut în mîini),
•    de „hora-mare” (măsură de 6/8 sau 3/8, se execută într-o mișcare moderată și înceată, participanții formează un cerc, ținîndu-se de mîini, care sînt îndoite în coate și ridicate la nivelul umerilor).

În dependență de rolul lor social dansurile populare moldovenești se clasifică: în dansuri rituale, legate de obiceiurile calendarice („Capra”, „Călușarii) și de familie („Dansul miresei”, „Zestrea”, „Jocul mare”), în dansuri nerituale, care, la rîndul lor, pot fi divizate în dansuri cu obiect „Coasa”, „Poama”, „Ițele”, „Sfredelușul”, „Sîsîeacul”, „Tăbăcăreasca”, „Zdroboleancă”, „Coșerul”, „Jocul fierarilor”  – redau procesul de muncă. „Haiduceasca”, „Voiniceasca”, „Arnăutul”  – oglindesc luptă eroică a poporului. „Ilenuța”, „Catincuța”, „Parascița”, „Mititica”  – redau chipul femeii. „Trandafirul”, „Busuiocul”, „Oleandra”, „Rața”, „Ghiocelul”, „Liliacul”, „Hulubul”, „Căluțul” – sînt consacrate florei și faunei. „Fulgerul”, „Vîntul” – redau fenomenele naturii. Satirice – jocurul „Șolticul”.

Paşii cu diferite deplasări largi sau mărunţi pe loc, paşii sincopaţi sau schimbaţi, sau în succesiune, dar şi poziţia braţelor în timpul dansurilor, ritmul diferit fac să deosebim mai multe variante ale unuia și aceluiaşi dans în diferite părţi ale ţării.

Vă oferim posibilitatea să vă familiarizaţi cu varietatea stilurilor de dans din Moldova, să urmăriți cum sînt interpretate, să simţiţi dinamica, plastica, energia și acele caracteristici unice, care fac arta dansului moldovenesc originală și deosebit de vie.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Rîngaci

Statut:
Sat
Prima atestare:
1715
Populația:
225 locuitori

Rîngaci este un sat din cadrul comunei Cepeleuţi, raionul Edineţ. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Edineț și la 234 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 225 de oameni. Satul Rîngaci a fost menționat documentar în anul 1715.

Citeşte mai departe