Muzica jazz
  • 2010
  • page views Vizualizări

Muzica jazz

Şico Aranov cu Orchestra JazzJazz-ul  este genul profesional al artei muzicale, care s-a format la hotarul secolelor XIX−lea − XX−lea în rezultatul sintezei culturii muzicale europene şi a celei africane. Iniţial muzica jazz s-a dezvoltat în SUA în mediul afro-americanilor. Chiar termenul jazz (se scria iniţial jass) a apărut în 1915. La început, acest termen avea un caracter argotic şi se utiliza în sintagma „jazz band” referindu-se la formaţii mici de muzicieni.

În pofida faptului, că jazz-ul asimilează cu uşurinţă elemente din orice cultură muzicală, oricum își păstrează originalitatea. Muzica jazz este un fenomen cultural-muzical al secolului al XX−lea, care a influenţat, în mare măsură, dezvoltarea dansului şi muzicii contemporane. Jazz-ul devine cunoscut în Europa, începînd cu a doua jumătate a primului deceniu al secolului al XX−lea. Iar peste un deceniu au început să apară şi primele formaţii de jazz.

În a două jumătate a anilor '30 − începutul anilor '40 al secolului al XX−lea dezvoltarea muzicii jazz în ţările europene (cu excepţia Angliei) practic, a fost suspendată, din cauza ocupaţiei fasciste, deoarece acest regim a interzis jazz-ul. Şi doar după sfîrşitul celui de al II-lea Război Mondial începe dezvoltarea intensă a muzicii jazz. După război au apărut mai multe formații de jazz, care aveau un nivel interpretativ înalt.

Dezvoltarea fulgerătoare a jazz-ului în lume nu a putut să nu influenţeze o ţară atît de muzicală ca Moldova.  

Începuturile muzicii jazz din Moldova sînt legate de soarta de creaţie a primei orchestrei de jazz din Moldova. În 1940 compozitorul Şico Aranov a fost numit conducător artistic al Orchestrei de Jazz de Stat din Moldova (Moldgosjazz). Energia şi talentul de invidiat ale jazmen-ului au adus faimă mondială orchestrei şi au pus o bună parte la temelia muzicii jazz naţionale. Şico Beniaminovici Aranov a devenit Maestru Emerit al Artei în 1950 şi a obţinut titlul de Artist Emerit al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în 1953.

Orchestra de jazz a lui Şico Aranov era un big-band tradiţional şi era specializată în interpretarea swing-ului. Repertoriul orchestrei includea atît operele lui Şico Aranov, cît şi creaţiile devenite canon în muzica jazz, piese ale lui Louis Armstrong, Glenn Miller, George Gershwin. Anume orchestra lui Şico Aranov a interpretat pentru prima oară creaţiile compozitorului începător Eugeniu Doga. Aici şi-a început cariera talentatul compozitor moldovean Oleg Negruţă. Mult timp conducător al orchestrei  a fost tenorul-saxofonist şi vioristul Garry Şirman. În componenţa orchestrei a evoluat şi pianistul şi cunoscutul compozitor moldovean David Grigorievici Fedov (Feidman), şi cîntăreţul Efim Balţan, şi trombonistul Ivan Dobrunov, şi trompetiştii Moisei Goldman şi Nicolai Grecu, dar şi saxofonistul Ghenadie Dobrov, cîntăreţul Rudolf (Ruvin) Kaplanskii, vioristul Naum Loznic şi mulţi alţi muzicieni care au devenit, apoi, renumiţi în republică, continuîndu-şi activitatea muzicală în domeniul jazz-ului, chiar şi după desfiinţarea orchestrei.

Specificul culturii jazz este de aşa natură, că multe elemente ale jazz-ului şi chiar maniera de interpretare au fost preluate şi utilizate în creaţia sa de mai multe ansambluri de estradă. Influenţa jazz-ului se simte în creaţia unor astfel de formaţii precum: „Plai”, „Noroc”, „Contemporanul”, dar mai ales la formaţia Orizont.

Unul dintre cei mai importanţi indici ai faptului că jazz-ul este un compartiment important al artei culturale din Moldova îl reprezintă faptul, că în anul 1984 pe lîngă Academia de Arte şi-a început activitatea Catedra muzicii de estradă şi jazz. Absolvenţii ei, devenind profesionişti au acum posibilitatea să plece în turnee şi să cultive jazz-ul moldovenesc, aducînd faimă ţării sale.  

În pofida acelui fapt, că jazz-ul este o cultură împrumutată, muzica jazz din Moldova este originală, deosebindu-se prin orientarea sa folk şi reflectînd temperamentul poporului său. Unul dintre liderii jazz-ului moldovenesc este formația Trigon− trupă cu renume internaţional, pe care l-a obţinut la mai multe concursuri de prestigiu. Doar într-un singur an – 2009, muzicienii au participat la legendarul festival „Montreal Jazz Festival” din Canada şi la „Jazz Nord Sea Festival” în Olanda. În plus, ei participă la diferite proiecte internaţionale, ceea ce contribuie la apariţiei noilor metode în creaţie, dar şi la consolidarea imaginii ţării noastre în lume.

Printre cei mai buni muzicieni contemporani a acestei formaţii de jazz, evident din Republica Moldova, în general îl putem numi pe conducătorul formaţiei Anatol Ştefăneţ – muzician de la Dumnezeu, un compozitor şi un improvizator minunat, pe Dorel Burlacu – instrumentele cu clape, Vali Boghian, care posedă profesionist diverse instrumente de suflat şi percuţionistul Garry Tverdohleb. Trebuie să menţionăm în mod special pe membrul grupei, compozitorul şi interpretul de muzica jazz, director al Festivalului Internaţional de Percuţionişti şi organizatorul mişcării „Lumea fără fonograme”Dorel Burlacu, care a scris muzica pentru primul spectacol-muzical de jazz din Moldova.

În Moldova, în afară de jazz instrumental, există şi interpreţi ai compoziţiilor jazz vocale. Printre astfel de muzicanţi se numără  grupul de jazz vocal UniVox şi vocalista Geta Burlacu. Geta Burlacu a schimbat concepţia despre formatul concursului „Eurovision”, deoarece pentru prima oară pe o scenă cu muzica ușoară a evoluat o cîntăreaţă de jazz din Moldova.   

În Moldova există festivaluri strîns legate de cultura jazz, aşa precum  festivalurile „Etno-jazz” şi „Drum day”. Acestea din urmă sînt proiecte de importanţă internaţională, care ridică spectatorul din ţară la un nou nivel de cultură muzicală şi contribuie la schimbul cultural între ţări.

Această rubrică vă oferă posibilitatea să aflați mai multe despre jazz-ul moldovenesc, care are o tendință pozitivă de dezvoltare în țara noastră.

Personalităţi

Localităţile Moldovei şi diasporei

Coşcodeni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1508
Populația:
1076 locuitori

Coşcodeni este un sat şi comună din raionul Sîngerei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Bobletici, Coșcodeni și Flămînzeni. Localitatea se află la distanța de 33 km de orașul Sîngerei și la 101 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1076 de oameni. Satul Coșcodeni a fost menționat pentru prima data în anul 1508 cu numele Flămînzeni.

Citeşte mai departe