Muzică populară
  • 2010
  • page views Vizualizări

Muzică populară

   Nicolai Sulac

Din cele mai vechi timpuri muzica însoţea activităţile poporului și era strîns legată de obiceiuri, era prezentă la cele mai importante ceremonii, precum nunta şi cumătria, petrecerea în armată. De asemenea, erau larg răspîndite şi alte forme ale muzicii populare: bocetul, cîntecul de dragoste, romanţa.

Tarafurile erau formaţiile care acompaniau, de regulă, interpretarea muzicii populare. Repertoriul  unor asemenea orchestre includea, de obicei, cîntece şi dansuri populare, fantezii instrumentale, piese cu caracter ceremonial. Instrumentele tipice pentru taraf erau vioara, cobza, ţambalul, doba, violoncelul, fluierul.

Specifice pentru muzica populară sînt diferite tipuri de instrumente. Instrumentele de suflat: buciumul, cavalul, naiul, taragotul, trişca, trombonul cu ventile, trompeta, cimpoiul, fluierul; instrumentele cu coarde: violoncelul, cobza, contrabasul, vioara, ţambalul; de percuţie − toba. În trecut erau răspîndite buhaiul, daireaua, drîmba, lăuta, surla, trîmbiţa, tumbelechiul.

Izvorul muzicii populare moldoveneşti provine de la creaţia muzicanţilor ambulanţi – a lăutarilor. Orchestrele lăutăreşti cîntau la petreceri, nunţi, acompaniau spectacolele. În timpul sovietic şi post-sovietic creaţia muzicală a lăutarilor a fost continuată de numeroasele orchestre de muzică populară printre care se numără Fluieraş", „Folclor", „Mărţişor", „Mugurel" și „Lăutarii".

Orchestra naţională de muzica populară Lăutarii" şi-a început activitatea în 1970, conturîndu-şi de la bun început un stil propriu, continuînd tradiţiile din strămoşi ale lăutarilor, folosind posibilităţile moderne pentru creaţie. Din anul 1978 Nicolae Botgros este conducătorul orchestrei. Acesta e dirijorul, capabil, să-şi realizeze cunoştinţele vaste şi harul său muzical, pentru ca într-un timp foarte scurt să-şi plaseze orchestra pe locul întîi în muzica populară, devenind astfel un simbol şi un etalon al muzicii populare moldoveneşti. Fiecare evoluare a orchestrei este la un nivel înalt, transmiţînd prin muzica sa toată frumuseţea şi farmecul melodiilor naţionale. Experienţa scenică bogată a conducătorului artistic, permite orchestrei să fie mereu într-o formă impecabilă, cu toate că, componenţa formaţiei s-a schimbat nu odată.

Muzica populară contemporană nu mai însemnă lăutarii ambulanţi de altă dată, în prezent în acest domeniu activează oameni cu studii superioare, singurul lucru moştenit de la predecesorii săi este  puterea talentului şi  dorinţa nemărginită de a  crea şi de a progresa. Noile tendinţe contemporane în artă nu sînt străine pentru muzica populara moldovenească, interpreţii contemporani păstrează cu sfinţenie tradiţiile muzicanţilor străvechi.

Muzica populară moldovenească este îndrăgită şi apreciată nu numai la noi în ţară. Cele mai bune colective sunt practic permanent în turnee. Mulţi interpreţi sînt invitaţi în alte ţări pentru participarea la proiecte de creaţie comune, ceea ce contribuie la întărirea relaţiilor cu alte ţări.

Pe această pagină, Vă propunem să faceți cunoștință cu muzica populară moldovenească. Aici puteți găsi colecții tematice și albumele unor colective și a interpreților renumiți.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Grozeşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1479
Populația:
2171 locuitori

Grozeşti este un sat şi comună din raionul Nisporeni. Grozeşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Nisporeni și la 84 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2171 de oameni. Satul Grozești a fost menționat documentar în anul 1479.

Citeşte mai departe