Îţi vom spune cam multe Şi mărunte,

Dar tot lucruri plăcute,

Să fie drag orişicui să ne-asculte!

O sută de ani să domneşti,

Pe duşmani să-i biruieşti,

Pe vrăşmaşi să-i pedepseşti.

Dar cu moldovenii tăi,

Măcar de-o fi şi răi,

Măria-ta, să fii bun cu ei;

Şi de-i vedea unii şi desculţi,

Măria-ta tot să-i asculţi;

Căci norodul e cam năzdrăvan:

Face multe pozne într-u an;

Şi ţara-i cam nebună:

Face multe pozne şi-ntr-o lună;

Ba le-ndemână;

Şi-ntr-o săptămână;

Iar de nu te-i păzi,

Chiar într-o zi

Multe-i auzi!

RĂZVAN

(dându-i o pungă)

Destul! Să trăieşti, băiete!...

(Intră Răzaşul, Tănase şi mai mulţi căpitani.)

RĂZAŞUL

Măria-ta! Sănătate!

Isprăvit-am toată treaba fără multă greutate:

P-Aron-vodă la răcoare în spătărie l-am pus;

Boierii, mitropolitul, pe toţi la palat i-am dus;

Mai în sfârşit, lucru-i gata!

RĂZVAN

Unde-i Başotă?

RĂZAŞUL

El are

Pe Vulpoi cu toată ceata de vânători în spinare.

RĂZVAN

Bine, dragii mei tovarăşi!... Stăpânirea-mi în curând

La toţi şi la fiecare va da răsplată pe rând...

SBIEREA