Şi podoabe de briliant

Împreună dănţuind

Şi pe Dumnezeu slăvind.

În adausul de cântări morale se află unele strofe luminate de razele poeziei.

În cântarea III

Primăvara:

Ah! iată a sosit iară

Frumoasa primăvară

Cu flori şi cu verdeaţă

Şi plină de blândeaţă

Precum noi o dorim.

. . . . . . . . . . . . .

Dumbrava-nrămurată

Ce fuse scuturată

Acum întinereşte

Şi frunza se mândreşte

Clătindu-se de vânt.

. . . . . . . . . . . . .

Prin pomi, prin rămurele

Stând fel de păsărele

Cu bucurie mare

Răsun' dulce cântare

Cu toate melodind.

. . . . . . . . . . . . .

În cântarea IV: Viaţa omului:

Omul este ca iarba,

Zilele ca o floare

Ca timpul trecătoare...

Aşa va înflori!...

Când e în tinereţe.

Se află-n primăvară... etc.

Când e în bărbăţie

În toamnă se iveşte... etc.

Când e în bătrâneţe

Atunci intră în iarnă,

Când nori încep să cearnă

Şi se-nălbeşte tot.

Ca floarea cea uscată,

Şi-n seamă nebăgată.