Filtru pe categorii

Bulboaca, raionul Anenii Noi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1711
Populația:
5095 locuitori

Bulboaca este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Satul Bulboaca are o suprafață de 25.58 kilometri pătrați, cu un perimetru de 34.14 km. Bulboaca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanță de 8 km de orașul Anenii Noi şi la 46 km de Chișinău.

file:///H:/17.05%20Teatrul
Statut:
Oraș
Prima atestare:
1455
Populația:
17757 locuitori
Prognoza meteo Sâmbătă, 04 iulie, 2020
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
21:00–0:00 27°C 0 mm
Vînt: NV Vînt slab, 3.8 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 5095 de oameni, dintre care 48.87% - bărbați și 51.13% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 88.71% - moldoveni, 3.91% - ucraineni, 5.83% - ruși, 0.24% - găgăuzi, 0.57% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.12% - polonezi, 0.10% - țigani, 0.51% - alte etnii. În satul Bulboaca au fost înregistrate 1666 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul este atestat documentar la 4 iunie 1711 cu denumirea de Bulboaca Tătărască. Numele satului se regăseşte pe harta lui Dimitrie Cantemir (1720) şi pe cea a statului major al armatei ruse din timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.Toponimul Bulboaca are caracter hidronimic indicînd un loc adînc, dar mic ca suprafaţă, într-o apă stătătoare ; vîrtej de apă ; loc adînc pe o mică întindere într-un rîu sau pîrîu. Moşia satului Bulboaca se învecina cu cea a Luţenilor (astăzi Ţînţăreni). La 1806 Bulboaca se compunea de fapt din două aşezări : Bulboaca Moldovenească şi Bulboaca Tătărască. Odată început un nou război ruso-turc (1806-1812), tătarii au fost completamente strămutaţi din Moldova, deci şi din Bulboaca. La 1812 teritoriul dintre Prut şi Nistru este anexat de Imperiul Rus. Conform recensămîntului efectuat de autorităţile ruse în Bulboaca erau 32 de gospodării, două feţe bisericeşti. Exista o biserică ortodoxă din lemn atestată la 1797. În 1808 în localitate a fost ridicată din piatră biserica  cu hramul „Sf.Nicolae”. Conform recensămîntului de la 1817, moşia Bulboaca se afla în posesia lui Ilie Catargi, descendent dintr-o mare familie de boieri moldoveni. Ilie Catargi a trăit între anii 1747-1822, a fost hatman al Ţării Moldovei şi una din căpeteniile boierimii rusofile.

În 1817 satul întrunea 52 de gospodării. Documentele mărturisesc despre principalele îndeletniciri ale populaţiei locale: viticultura, pomicultura, creşterea vitelor, apicultura. În 1835 în sat trăiau 191 bărbaţi şi 171 femei, iar la mijlocul secolului la Bulboaca erau 101 familii.  Din 1842 în sat funcţiona o şcoală bisericească parohială de două trepte. În 1868 la Bulboaca se deschide prima şcoală populară de băieţi, iar din 1879 începe să funcţioneze şcoala de fete. In 1871 odată cu încheierea construcţiei căii ferate Tiraspol-Chișinău, Bulboaca a devenit gară feroviară.

În 1901 la Bulboaca este înființată o întreprindere de vinificație,  care îşi are originea în anii 50 ai secolului al XIX-lea, cînd în judeţul Bender activau 19 moşii viti-vinicole mari si 505 mici. Spre 1873 în acest judeţ erau plantate cu viţă de vie peste 4347 desetine. La începutul secolului XX apar 8 gospodării mari. Acestea includ gospodăria descendenţilor Generalului Popse – peste 100 desetine, gospodăria lui Constantin Mimi – 40 desetine, şi gospodăria lui G.P.Leonardo – în jur de 45 desetine.

Constantin Mimi începe cultivarea pe teritoriul moşiei de la Bulboaca a unor noi soiuri de viţă de vie și producerea vinului în cantităţi mari, pe care apoi îl exporta la Moscova, Odesa şi Vladivostok. Pentru prima dată în istoria ţării noastre acesta aduce şi recoltează, soiul „Aligote”, care cu timpul devine unul dintre vinurile preferate ale băştinaşilor. În anii 90 ai secolului al XIX-lea el devine stăpînul pămînturilor din Bulboaca. În 1901 a fost construit blocul central al acestei gospodării vinicole după un proiect inspirat din arhitectura fabricilor vechi franţuzeşti. În anul 1915 pe cele 44 de desetine ce aparţineau lui Constantin Mimi erau cultivate soiuri de viţă de vie ca: Aligote, Pinot Gri, Traminer, Senso, Caberne, Pinot Menie, Game neagră, Zaibeli, Noa, etc.

În martie 1952 pe baza gospodăriilor din Bulboaca, Geamăna şi Speea se înființează sovhozul-fabrică „Bulboaca” specializat în viticultură și producerea vinurilor brute. La finele anului 1977 pe teritoriul actual al fabricii se începe construcţia unei noi fabrici de vinuri cu o capacitate de prelucrare a strugurilor egală cu 40000 tone. Noua fabrică a fost dată în exploatare în anul 1982. în localitatea își desfășurau activitatea ateliere de reparație a utilajului agricol, fabrica de produse lactate, punctul de colectare al cerealelor și altor produse agricole, frigorifer pentru păstrarea fructelor. În localitate activa școala de opt ani, 3 cluburi, 3 biblioteci publice, 3 instituții preșcolare, magazine, ospătării, atelier de deservire socială, oficiu poștal, apeduct, casă de economii.

[în sus]Economia locală

Potențialul economic al localității este reprezentat de S.A. „Agrovin Bulboaca”, a cărei istorie începe în anul 1901; S.A. „Ambalaj-Bulboaca” (compania produce lăzi, suporturi din lemn, butoaie, parchet, articole de lemnărie).

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Porumbrei

Statut:
Sat
Prima atestare:
1893
Populația:
1380 locuitori

Porumbrei este un sat şi comună din raionul Cimişlia. Din componenţa comunei fac parte localităţile Porumbrei și Sagaidacul Nou. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Cimișlia și la 50 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1380 de oameni. Satul Porumbrei a fost menționat documentar în anul 1893.

Citeşte mai departe