22 february 2024, 15:00 Moldovan reality 1471

Aliona Dragomirețcaia: "De cele mai multe ori fug copiii din centrele de plasament"

În Republica Moldova, în anul 2023 au fost înregistrate peste 800 de cazuri de plecare voluntară a copiilor de acasă, cu 300 de cazuri mai puțin față de anul precedent.

Potrivit expertei, dacă analizăm din ce fel de medii pleacă copiii, statisticile arată că, cazurile de plecare a copiilor care provin din familii complete sau incomplete, precum și din familii înstărite sau cu venituri mici sînt de aproximativ 50% la 50%.

În același timp, cele mai multe cazuri de plecare voluntară a copiilor sînt înregistrate din centrele de plasament pentru copii, casele de copii de tip familial, precum și din familiile unde copiii sînt plasați și îngrijiți de familii instruite.

Alena Dragomirețcaia a subliniat că, atunci cînd părinții copiilor lipsesc permanent sau temporar, sau există alte situații de risc, copilul poate fi scos din familie cu ajutorul autorităților tutelare.

"Fără privarea de drepturile părintești, putem lua temporar copilul din familie dacă observăm vreun pericol pentru el ", a subliniat șefa Secției Siguranță Minori din cadrul Inspectoratului General al Poliției.

Potrivit ei, de aceste probleme se ocupă o comisie specială, prezidată de un primar local sau de un asistent social. Din comisie pot face parte, după caz, și un medic de familie, un polițist, un învățător etc.

Poliția este anunțată și este obligată prin lege să cheme autoritățile tutelare, primarul, iar acestea trebuie să vină la locul incidentului pentru a asigura protecția drepturilor copilului, pentru a stabili dacă copilul are nevoie de spitalizare, de un apărător sau de orice alte măsuri în cazurile în care părinții nu sînt prezenți sau cînd riscul vine din partea părinților, de exemplu, există cazuri de violență domestică și așa mai departe.

În cazul în care există un pericol pentru copil, membrii acestei comisii au dreptul de a lua copilul din familie și de a informa procurorul despre acest lucru în termen de 24 de ore. Acest lucru îl face primarul. Se scrie o cerere în instanță. Iar în continuare se investighează motivul acestor acțiuni.
Dacă la finalul anchetei se constată, de exemplu, că nu există niciun pericol din partea părinților, copilul este returnat, iar dacă există în continuare pericol, poliția investighează aspectul penal sau administrativ al cazului, în timp ce comisia investighează aspectele sociale și stabilește locul de reședință al copilului într-o altă familie pentru a asigura condiții bune pentru copil.

Întrebată cît de des se întîmplă acest lucru în Republica Moldova, Aliona Dragomirețcaia a răspuns că se întîmplă des, subliniind că, de exemplu, anul trecut au fost pînă la 10.000 astfel de cazuri, deoarece nu există doar cazuri de fugă de acasă, ci și cazuri de violență, exploatare, abuz sexual, neglijență a îndatoririlor părintești etc.

Menționăm că portalul Noi.md a publicat recent un material analitic despre adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a noii Legi cu privire la drepturile copilului, care stă la baza politicii statului în domeniul educației și protecției copilului.

În publicația intitulată "Legea privind drepturile copilului: Direcția spre occident, sau revenirea la ”pavlicii morozovi”?, se vorbește, printre altele, despre riscurile justiției juvenile, despre faptul că prevederile noii legislații au un caracter preponderent declarativ, iar multe dintre ele nu sînt urmate de acțiuni concrete menite să rezolve problemele societății moldovenești. Acest lucru creează riscuri de interpretare arbitrară și de decizii administrative iresponsabile "ambigue".