string(7) "library" string(8) "document"
Знайте и помните своих предков... (Катехизис молдаван, 111)
80
514
1475
1410
1466
1307
1200
1457
87
1300
5500
1401
1465

Cranul lui Mihai cel Viteaz

Sus la Deal în monăstire
Se păstrează
O trunchiată suvenire,
De trei secoli prefăcută
Într-un negru putregai.

Pleacă-ţi capul, măi române,
Şi oftează,
Căci din gloria trecută,
Ce zâmbise o minută,
Astăzi tot ce-ţi mai rămâne
Este ceafa lui Mihai!

Ba ridică mândra frunte
– Şi nainte!
Fă din gândul tău o punte,
Ca să legi cu bărbăţie
Timpul vechi cu noul trai;

Şi privind aceste oase,
Oase sfinte,
Tu să crezi c-o să mai fie
Pentru biata Românie
Alte zile mai frumoase
Ş-un al doilea Mihai!

*

Cându-i iarnă, când nu-i soare,
Cându-i ceaţă,
– Nemerind uscata floare,
Omul stă şi să gândeşte;
D-aş ajunge pân'la mai!

O s-ajungi şi tu, române,
Iar la viaţă!
Iute, neaua se topeşte,
Iaca, fulgerul trăsneşte,
Vai de liftele păgâne:
Tună groaznicul Mihai!..