Filtru pe categorii
  • views 51721 Vizualizări
  • posts 0

Mănăstirea Frumoasa

Mănăstirea Frumoasa, fondată la începutul secolului XIX este un centru spiritual notoriu. Întemeierea mănăstirii Frumoasa este legată de numele a trei călugări, Serafim, Ioanichie si Macarie, veniți de la mănăstirea Neamţ şi aşezaţi în toamna anului 1804 pe locul unde astăzi se află mănăstirea Frumoasa. Poiana numită ”Frumuşica” (de aici și denumirea veche a mănăstirii), în care s-au aşezat cu traiul primii călugari, le-a fost oferită de răzeşul din satul Onişcani Efrem Iurcu, care mai apoi s-a călugarit în această mănăstire, fiind cunoscut ca schimonahul Eftimie, întemeietorul și primul ctitor al mănăstirii.

Prima atestare documentară a mănăstirii datează din 10 iunie 1807, cînd Efrem Iurcu împreună cu frații Gheorghe și Antonie Săpoteanu şi cu Iordache Iurcu au donat mănăstirii pamînt, aşa încît teritoriul mănăstirii se extindea, spre răsărit pînă la pîrăul Biceag, spre asfințit pînă la pîrăul Ichel, la miază-zi pînă la pădurea Rădiu.

Între 1807-1808, spre miază-zi de locul unde se află astăzi biserica de piatră, se zidește de către meșterul Ignat din satul Bravicea prima biserică din lemn de stejar cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Pe timpuri se păstra o icoana a sfîntului Nicolae în spatele căruia era scris că iconostasul bisericii vechi a fost sfințit la 14 august 1810. Această biserică a existat pînă în anul 1850, cînd s-a drîmat. La început schitul Frumușica a fost condus de ieromonahul Serafim, unul din cei trei întemeietori, ucenic al lui PaisieVelicicovschi.

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, în anul 1812, acordă schitului Frumușica statut mănăstiresc cu viață de obşte şi numeste drept stareț pe ieromonahul Teodosie. Între anii 1815-1818 mănăstirea a fost condusă de egumenul Sinesie, care a fost călugarit la mănăstirea Noul Neamţ de către PaisieVelicicovschi. Pe timpul lui se construiesc trapezele și chiliile, se mărește gospodăria mănăstirii, iar numărul fraților se ridică pînă la 25. În mănăstire erau 20 de căsuțe care împrejmuiau biserica, dintre care 5 acoperite cu șindrilă și 15 cu stuf.

Cea mai prosperă perioadă din istoria mănăstirii este legată de numele arhimandritului Venedict, care a fost stareţ între anii 1818-1850. Pe timpul lui mănăstirea a devenit centru al culturii religioase și învățămîntului duhovnicesc. El a adunat o bibliotecă bogată și a înființat o școală duhovnicească, la care învățau  copiii clericilor basarabeni, printre care și viitorul Mitropolit Iosif Naniescu al Moldovei. În anul 1840 în apropierea bisericii vechi, se zideste o clopotniță din lemn de stejar. În anul 1847 începe construcția bisericii noi, din piatră, în locul celei din lemn, care se sfințește la 8 octombrie 1850. Acest vrednic stareț se trece din viață în vara anului 1850, neajungînd să vadă sfințirea ctitoriei sale.

Starețul arhimandrit Gherman zidește biserica de iarnă cu hramul Sfintei Treimi. Sfințirea acestei biserici a avut loc la 14 august 1861. Aproape toti stareții manastirii au fost funcționari ai eparhiei din Chisinau, în special blagocini pe mănăstiri, iar doi dintre ei, arhimandritul  Mitrofan  (1851) și egumenul  Varlaam (1857), au ajuns să fie episcopi  în Rusia. Mănăstirea Frumoasa a fost locul de metanie al Mitropolitului Moldovei, Iosif Naniescu care a păstorit între 1875-1902.

Pe la mijlocul secolului  XIX, Biserica Rusă a închinat mănăstirea Frumoasa Sfîntului Mormînt din Ierusalim. Timp de aproape trei decenii, calugării mergeau în fiecare an la Ierusalim să ducă contribuţia cuvenită.

În anul 1898 la Frumoasa se aflau 89 de călugari și fraţi. Mănăstirea avea în proprietate 157 ha pămînt arabil, 25 ha de vie, 25 ha de livadă, 8 iazuri, 4 mori, o casa şi o gheretă în piaţa veche din Chișinău, o casă în Telenești, o vinărie în Leuşeni, 2 prăvălii în sat, 96 stupi de albine, 104 vite, 25 de cai, 72 de porci,766 oi,1000 de păsări.

La 28 octombrie 1937 Frumoasa a fost transformată în mănăstire de maici, în scopul pregătirii cadrelor pentru nou înfiinţatul Institut al Călugăriţelor Infirmiere din Chișinău.

La 31 mai 1946 autoritățile sovietice închid mănăstirea Frumoasa, organizînd în clădire un orfelinat pentru copiii străzii. Călugariţele au fost silite să meargă la mănăstirea Hirova.

În perioada sovietică în incinta mănăstirii şi-au avut sediul mai multe institutii: Școala-Internat pentru copiii surdo-muți (1965-1973), colonie pentru fete (1973-1986) și Școala–Internat pentru copii demenți (1986-1994). În 1954 sînt demolate clopotnița şi cupola bisericii mari. În cei 200 de ani de existență (1804-2004), Mănăstirea Frumoasa a fost condusă de 25 stareţi și 4 stareţe şi a suferit 48 de ani de pustiire. La 20 septembrie 1994 Mănăstirea Frumoasa a fost redeschisă. Biserica Sfînta Treime este renovată în anul 1996. Astăzi mănăstirea este în reconstrucție.

 

Mănăstirea  Frumoasa - album foto

Localităţile Moldovei şi diasporei

Cobusca Veche

Statut:
Sat
Prima atestare:
1528
Populația:
2079 locuitori

Cobusca Veche este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Din componenţa comunei fac parte localităţile Cobusca Veche și Floreşti. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Anenii Noi și la 46 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2079 de oameni. Satul Cobusca Veche a fost menționat documentar în anul 1528.

Citeşte mai departe