• views 14890 Vizualizări
  • posts 0

Mănăstirea Sihăstria


Foto: blogspot.com

Mănăstirea Sihăstria se aflăla la o distanță de 16 Km de Tîrgu Neamţ, pe valea îngustă a pîrîului Secu, pe un platou însorit din coasta muntelui.

Conform unei însemnări din Pomelnicul mănăstirii, şapte călugări ai Mănăstirii Neamţ ar fi întemeiat aici o mică sihăstrie, în jurul anului 1640. Ceva mai tîrziu, în 1655, episcopul de Huşi Ghedeon a ridicat o mică biserică de lemn şi cîteva chilii pentru vieţuitorii deja aflaţi acolo.

Afectată de vreme şi de incursiunile tătarilor de la începutul secolului al XVIII-lea, această biserică se ruinează în jurul anului 1730, ceea ce determină pe un alt episcop Ghedeon să ridice un nou lăcaş cu hramul "Naşterea Maicii Domnului". Lucrările au început, după cît se pare, în anul 1730, cînd acest Ghedeon era episcop de Huşi, terminîndu-se în 1734, cînd ctitorul a trecut în scaunul episcopal de la Roman. În 1741 voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domnească ce stabileşte o serie de privilegii şi scutiri pentru sfîntul lăcaș.

Trecut din 1734 sub ascultarea Mănăstirii Secu şi din 1779 sub cea a Mănăstirii Neamţ, Schitul Sihăstria se dezvoltă pînă în anul 1821, cînd are de suferit de pe urma confruntării otomano-eteriste. Atunci au fost incendiate biserica şi chiliile, călugării au fost ucişi sau au fugit prin pădurile din jur, iar tezaurul "ascuns sub un fag" s-a pierdut. Atît de mari au fost distrugerile încît lucrările de refacere, care au început în 1824, au durat aproape doi ani.

Prin lucrările din 1824-1825, realizate prin grija Mitropolitului Veniamin Costache şi a stareţului Dometian al mănăstirilor Neamţ şi Secu, s-au ridicat actuala biserică de piatră, corpul de chilii de pe latura sudică, turnul porţii şi turnul-clopotniţă, precum şi zidul de incintă care conferă Sihăstriei aspectul unei mănăstiri fortificate.

Vechiul tezaur al mănăstirii fiind ascuns şi pierdut în 1821, explică de ce colecţia actuală cuprinde puţine obiecte de artă medievală. Multe dintre vasele liturgice, cădelniţele şi candelele de argint datează din jurul anului 1830.

O icoană ce reprezintă Maica Domnului cu Pruncul, datată în veacul al XVII-lea, se pare că a folosit primei obşti monahale ce s-a statornicit la Sihăstria, iar o alta lucrată în 1797 şi îmbrăcată în argint, se remarcă în primul rînd prin bogăția ferecăturii, realizată într-o manieră ce se va generaliza în veacul următor. Pe lîngă acestea mai poate fi amintită încă o icoană, Maica Domnului Împărăteasă, sculptată şi pictată în secolul al XVIII-lea.

În biblioteca mănăstirii, care cuprinde peste o mie de volume, s-au păstrat şi unele tipărituri vechi din secolele XVII şi XVIII. Se mai păstrează, de asemenea, un mare număr de cărţi apărute în secolul trecut la Mănăstirea Neamţ, deoarece din 1779 schitul de la Sihăstria s-a aflat sub ascultarea acestui străvechi şi important centru monastic al Moldovei.

Patrimoniul cultural-artistic al Mănăstirii Sihăstria este fericit întregit de mai multe lucrări ale pictorului-călugăr Irineu Protcencu, care a zugrăvit circa 50 de icoane pe lemn sau pe pînză.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Drăguşenii Noi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1522
Populația:
1913 locuitori

Drăguşenii Noi este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Horodca și Dragușenii Noi. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Hîncești și la 60 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1913 oameni. Satul Drăguşenii Noi a fost menționat documentar în anul 1522.

Citeşte mai departe