04 octombrie 2012, 16:12 Realitatea moldovenească views 4299
04 octombrie 2012, 16:12 Realitatea moldovenească views 4299

Porțile Heartlandului sau proiecte mari pentru mica Moldovă

Pămînturile Moldovei au avut întotdeauna o mulțime de pretendenți, și există și acum, consideră analistul politic Bogdan Țîrdea. Printre aceștia există lideri care îndeplinesc cu succes în Moldova sarcinile puse în fața lor. Despre marile proiecte geopolitice care afectează astăzi interesele Republicii Moldova, a vorbit într-un interviu pentru portalul nostru Bogdan Țîrdea.

- Republica Moldova este o parte a marelui Heartland (în engleză - "regiunea-inimă", ”teritoriu central”), axa pămîntului. Diferiți cercetători au stabilit granițele lui în mod diferit, dar toți au considerat Heartlandul ca deținător de resurse naturale bogate, o regiune-cheie în politica mondială și îl identificau cu teritoriul fostei Uniuni Sovietice – principalul rival politic al Occidentului. Cercetătorul englez Halford Mackinder, autorul termenului, la timpul său afirma: "Cine controlează Europa de Est, acela dirijează Heartlandul: cine controlează Heartlandul, acela dirijează Insula Lumii (adică, Eurasia și Africa); cine controlează Insula Lumii, acela dirijează lumea".

De aceea și astăzi se mai duce o luptă pentru spațiul Eurasiei, inclusiv CSI. În acest spațiu se află și Moldova, ea se află literalmente în "porțile" Heartlandului. Și teritoriul Moldovei – cel puțin la nivel de mitologie – este pretins simultan de mai multe proiecte geopolitice, care doresc să instituie un control asupra acestui spațiu.

Cele mai importante proiecte inițiate în țările din vestul Moldovei sînt două proiecte interdependente și, în același timp, concurente: România Mare și Parteneriatul Estic. Concurente, deoarece, pe de o parte, România aspiră la rolul de lider politic și economic, și chiar de avocat, de tată al Republicii Moldova. Iar pe de altă parte, Parteneriatul Estic a fost lansat de Polonia și Suedia. Și, în cadrul acestor proiecte, sînt emise idei legate de Uniunea Statală Polono-Lituaniană, unde rolul de lider îl pretinde Polonia. Cu toate acestea, unele aspecte ale acestor proiecte se suprapun și chiar coincid. Polonia și România sînt parte a noii Europe, care este supusă nu atît Berlinului, cît Washingtonului. Și, în realitate, aceste țări promovează o politică comună în multe probleme.

Care este esența Parteneriatului Estic, mai exact, a Parteneriatului Euroasiatic? Acesta este CSI-2. Aici sînt implicate Georgia, Azerbaidjan, Republica Moldova, Belarus și Ucraina. Astfel, se formează o anumită ”centură” în jurul Rusiei, pentru a-i restricționa acesteia accesul, în primul rînd, la resursele energetice din Asia Centrală și, în al doilea rînd, la rutele de tranzit și comerciale – Marea Neagră, Marea Caspică etc. Acesta este un proiect de alternativă pentru CSI și Uniunea vamală, destinat să slujească drept tampon între Rusia și UE.

În acest proiect au fost investite miliarde, care nu întotdeauna sînt vizibile. Europenii au pierdut azi lupta pentru Ucraina și Belarus, așa că au decis ca cea mai mare parte a fondurilor să o direcționeze în Moldova în calitate de lider al parteneriatului, ca un fel de momeală pentru alte țări din CSI: veniți în rîndurile noastre, pentru că Rusia este, chipurile, înapoiere, sălbăticie, totalitarism, banditism, veniți la noi. Dar, la fel a făcut Rusia în 1812, atunci cînd a anexat Basarabia și a investit aici resurse enorme.

Însă problema proiectului Parteneriatului Estic constă în faptul că este dificil a ține popoarele ortodoxe în spațiul european, pentru că moldovenii fac parte dintr-o altă matrice civilizațională – noi avem tradiții ortodoxe, spiritualitate, comunitate, adică colectivism. Toate acestea nu se încadrează în matricea protestant-catolică, care se bazează pe individualism, proprietate privată, concurență, primatul individului asupra statului și societății etc. Pentru a o atrage pe Moldova în spațiul valorilor europene, aici se urmărește distrugerea cîtorva instituții ale Heartlandului post-sovietic.

În primul rînd, limitarea maximă, deznaționalizarea minorităților "imperiale" – ruși, găgăuzi și bulgari. Pentru că, fiind fragmente ale imperiului, ei sînt purtători de idei imperiale și pot, în opinia Vestului, ajuta la refacerea Uniunii Eurasiatice. Deci, ei trebuie deznaționalizați, trebuie limitat rolul limbii ruse, închise școlile ruse, limitat rolul altor instituții ale etniei ruse. Și vedem că aceasta deja se face. Din întreprinderile de stat sînt expulzați rușii, se închid școlile ruse, se încearcă interzicerea publicității în limba rusă, filmele rusești etc.

În rîndul al doilea, trebuie distrus PCRM ca fragment al URSS. Partidul Comunist a fost partid de stat, care a format imperiul. Atunci cînd a fost distrus Partidul Comunist – au distrus imperiul. Astăzi, PCRM este un fragment al gîndirii imperiale sovietice, al institutului, și interzicerea PCRM, din punct de vedere european, poate lovi greu asupra restabilirii Uniunii Eurasiatice.

În rîndul al treilea, trebuie distrusă Biserica Ortodoxă Rusă ca element al construcției eurasiatice imperiale. Dacă distrugem BORu – distrugem imperiul. Cum? În 2001 a fost legalizată Mitropolia Basarabiei. În mod evident, în Mitropolia Moldovei se pun la cale schisme, mituiri, șantaj și se va încerca transformarea Mitropoliei Moldovei în biserică autocefală (în Ortodoxie, biserica autocefală este o biserică independentă locală administrativ (canonic) complet independentă de alte biserici locale).

În plus, trebuie distruse elementele care formează matricea noastră tradițională națională. În primul rînd, are loc procesul de decreștinare, la fel ca în Occident. În rîndul al doilea, se promovează homosexualitatea – cu scopul de a distruge o altă matrice tradițională a societății – familia.

În rîndul al treilea, va fi întreprinsă o altă încercare de a legaliza vînzarea terenurilor agricole către străini. Dar pentru moldoveni terenurile agricole sînt o parte din spiritul lor național, o parte din patrie. Dacă transformi pămîntul în marfă, înseamnă să-ți vinzi Patria.

Vor urma atacuri masive asupra conștiinței naționale. De exemplu, prin ce noi, moldovenii, ne deosebim de români? Prin valori și modele comportamentale. Sîntem mai puțin cinici, mai ospitalieri, mai harnici și pașnici. Poate un pic mai naivi. Acest lucru ne distinge de români, avem o altă conștiință. Cum poate fi distrusă conștiința națională? Prin introducerea în programul de învățămînt a disciplinei școlare – Istoria Românilor și a conceptului de "limba română". Este clar că limba moldovenească este identică cu cea română. Dar noi folosim termenul "limba moldovenească" ca un tribut adus strămoșilor noștri, care întotdeauna și-au numit limba ”moldovenească” ca un marcator al identității naționale. Adică sîntem moldoveni și vorbim limba moldovenească.

Pe site-ul oficial al Guvernului, abrevierea ”md” a fost înlocuită cu ”ro”. Ghimpu propune să fie exclusă din Constituție sintagma "limba moldovenească". De ce? Dispare problema limbii, deci nu există nici națiune. Ni se spune că, dacă vorbim aceeași limbă, avem una și aceeași istorie, înseamnă că sîntem una și aceeași națiune. În plus, Moldova a semnat deja zeci de acorduri secrete cu autoritățile române, inclusiv cu structurile de forță, la noi sînt angajați consultanți români. Și, cel mai important – majoritatea oficialilor au cetățenie dublă, ceea ce în lumea civilizată nu se acceptă. Politicianul trebuie să servească o singură țară, și nu două. Dacă aproximativ 30 de membri ai Alianței, președinți ai instanțelor judecătorești dețin două identități, asta e problema lor, dar dacă dețin două cetățenii, este deja un mecanism de distrugere. Da, poate părea și ridicol, dar esența se reduce la deconstruirea societății, religiei, identității naționale, poliției, educației.

- Adică, credeți că proiectul "România Mare", în Moldova, are mai mulți sorți de izbîndă decît Parteneriatul Estic?

- Din păcate, așa este. Acest proiect funcționează prin intermediul anumitor mecanisme. Cel mai puternic este eliberarea pașapoartelor. Peste 200 000 de moldoveni au deja un pașaport românesc și alți 800 000 doresc să le obțină.

Al doilea este Istoria Românilor. Al treilea – mass-media și ONG-urile românești, 25 dintre care sînt finanțate oficial și public de România. Aceasta este numirea de către agențiile guvernamentale a limbii în contradicție cu Constituția. Aceștia sînt politicienii moldoveni cu dublă cetățenie. Acestea sînt anumite acțiuni întreprinse de forțele unioniste, care doresc să demonstreze că ele controlează simbolic acest spațiu. Ele parcă ar spune: noi suntem stăpîni aici, este teritoriul nostru care a fost ocupat odată.

Apropo, una este cînd ONG-urile strigă despre ocupație, și alta cînd președintele țării emite un decret privind ocupația sovietică – document care, în principiu, nu recunoaște statalitatea Republicii Moldova. Deoarece, recunoscînd ocupația, recunoaștem pretențiile României privind Moldova. Și ce înseamnă legea despre condamnarea comunismului și a regimurilor totalitare de ocupație? Totalitarismul a fost în Uniunea Sovietică în anii 30-50 ai secolului trecut. Stalin a murit și regimul său a fost condamnat în 1956. Adoptînd o astfel de lege, noi condamnăm tot sistemul sovietic și formarea RSS Moldovenești, deoarece se dovedește că acesta a fost un produs al ocupației. Noi condamnăm toate realizările, pe noi înșine, identitatea noastră națională, pentru că moldovenii ca națiune sînt un produs al stalinismului, potrivit istoricilor români. De aceea, trebuie să condamnăm tot, adică pe noi înșine.

- Dar pe teritoriul Moldovei se încearcă implementarea unui alt proiect – eurasiatic. Cu toate acestea, se creează impresia că forțele care îl susțin aici discreditează ideea în mod intenționat.

- Proiectul eurasiatic este o încercare a lui Putin de restaurare a imperiului, Heartlandul sovietic, un nou pol politic. Astăzi, toți recunosc deja că lumea este multipolară și că Rusia reprezintă un pol important, se care depinde stabilitatea lumii. De ce această idee nu găsește un sprijin atît de larg în rîndul elitei moldovenești? Ar trebui pornit de la faptul că, după prăbușirea Uniunii Sovietice și pînă la venirea lui Putin la putere, Rusia era un stat semicolonial, protectoratul SUA și al Occidentului. Rusia avea o datorie externă uriașă, ea a fost forțată să desfășoare procesul de privatizare și de-industrializare și alte reforme. De fapt, Rusia plătea tribut, aflîndu-se sub dominația unui nou jug – occidental. Odată ajuns la putere, Putin a încercat să rupă această dependență.

Rusia a achitat tributul, a recuperat toate datoriile, a început să implementeze noi tehnologii militare, a cîștigat dreptul de a găzdui Jocurile Olimpice la Soci, a ieșit învingătoare în conflictul din Georgia, a oprit NATO, a lansat Uniunea Vamală.

Astăzi, Uniunea Vamală este slabă, prezența Rusiei în Moldova este, de asemenea, slabă, la nivelul Gazprom-ului, și nu are nicio influență asupra procesului politic. Într-o anumită măsură, influența Rusiei este îngrădită de Ucraina, care are o poziție dublă. Ucraina, la fel ca și Moldova, pledează în favoarea integrării europene, este membră, de asemenea, a Parteneriatului european și este un protectorat al Vestului, ca și Moldova. Republica Moldova este sub control extern, Ucraina - parțial. Atunci cînd Ucraina va adera la Uniunea Vamală (în cazul în care se va întîmpla acest lucru), în Moldova va apărea un cîmp geopolitic puternic, iar atracția nu va fi numai în direcția României și a Occidentului.

Astăzi, însă, în Moldova există 8 mii de ONG-uri, dintre acestea activează 40%, care, în proporție de 80-90%, sînt finanțate din exterior. Aceste instituții publice sînt similare cu sindicatele sovietice din trecut – curele de transmisie ale influenței occidentale. În Moldova nu există ONG-uri rusești, țara nu are frontiere comune cu Rusia. Dar Rusia va acționa, pentru că Occidentul a înconjurat-o cu baze militare, proiecte geopolitice și să supraviețuiască ea va putea doar în Eurasia unită.


Irina Astahova


Sursa: noi.md

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1528
Populația:
1498 locuitori

Tătăreşti este un sat şi comună din raionul Străşeni. Satul este situat la o distanță de 12 km de orașul Strășeni și la 35 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1498 de oameni. Prima atestare documentară a satului Tătărești datează din anul 1528.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.