03 februarie 2012, 11:18 Realitatea moldovenească 5662

Cuiele din relaţiile moldo-ucrainene

”Dacă Filat va pleca la Kiev cu cleştele, el va scoate cuiele pe care le bate astăzi Lupu în temelia relaţiilor moldo-ucrainene”. Atît de plastic s-a exprimat un fost membru al Guvernului Republicii Moldova despre apropiata vizită la Kiev a prim-ministrului Vladimir Filat. Nu în zadar interlocutorul nostru a amintit despre cuie, întrucît chiar de la începutul acestui an Ucraina şi-a intensificat simţitor activitatea sa în Republica Moldova – atît pe malul drept, cît şi pe cel stîng al Nistrului, iar liderii moldoveni nu au ezitat să profite de aceasta – în spiritul lor obişnuit de rivalitate.

Acest spirit de rivalitate lasă o anumită amprentă asupra acurateţii şi clarităţii poziţiei Republicii Moldova privind problemele litigioase legate de teritoriu şi de proprietate în relaţiile cu ţara vecină. Această poziţie nu are o formă definită şi astăzi nimeni nu ar spune care este esenţa ei. Deocamdată, vedem doar acţiuni dispersate, cu un conţinut vag.

La început (săptămîna trecută), preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, pleagă la Kiev şi negociază ceva cu preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici. Vara trecută, Marian Lupu a plecat în Crimeea, la ziua lui de naştere a preşedintelui ucrainean, unde a şi comunicat cu acesta. Colegii au anunţat reluarea relaţiilor între statele vecine – după ce Moldova a cedat Ucrainei pămîntul de sub autostrada Odesa-Reni din apropierea satului Palanca. Apropo, ce a primit Moldova în schimbul acestei concesii scandaloase, aşa şi nu a înţeles nimeni. Că doar nu a fost acesta un cadou cu ocazia zilei de naştere a lui Ianukovici.

Ca rezultat principal al vizitei din ianuarie curent, Lupu a numit, în mod neaşteptat, disponibilitatea Ucrainei de a împărţi cu Moldova rezervele sale de gaze naturale. Ce are a face gazul, cînd între aceste două ţări mai există încă atît de multe probleme nerezolvate, despre care, evident, s-a discutat în timpul întîlnirii de la Kiev? Ori această generozitate este doar o manifestare a disponibilităţii Ucrainei de a-şi apăra pînă la sfîrşit propriile interese?

Ideea este că Ucraina, în urma cu doi ani, foarte clar şi-a exprimat şi prezentat priorităţile în relaţiile sale cu Republica Moldova, susţine directorul Institutului de Studii Diplomatice şi Securitate, Valeriu Ostalep. În această direcţie sînt trei priorităţi principale: soluţionarea problemelor teritoriale din Palanca, demarcarea frontierei de stat şi – cea mai dureroasă – deblocarea situaţiei privind nodul hidraulic de la Novodnestrovsk. Moldova încă nu şi-a exprimat poziţia concretă cu privire la aceste aspecte. Mai mult decît atît, toate negocierile cu partea ucraineană au un caracter confidenţial şi sînt soldate cu un rezultat neclar.

Ce, de exemplu, ar putea pretinde Moldova în cazul staţiei electrice de hidro-acumulare de la Novodnestrovsk? Sau ce îşi doreşte Moldova, ce scopuri îşi propun autorităţile moldoveneşti? Acum două săptămîni, un grup de ecologisti din Republica Moldova, împreună cu specialişti de la Ministerul Economiei şi Ministerul Afacerilor Externe – aparent, fara nici un motiv – au vizitat Centrala electrică de la Novodnestrovsk. Unii experţi leagă această călătorie de vizita lui Lupu la Kiev. Iar în weekendul trecut, delegaţia moldovenească a vizitat Kievul cu un interes evident, în scopul de a se familiariza cu documentele de proiect şi cu rezultatele expertizei de evalure a impactului asupra mediului, provocat de nodul hidraulic de la Novodnestrovsk. Rezultatele vizitei sînt ţinute în taină.

Potrivit viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, în urma adoptării de anul trecut a deciziei privind dreptul de proprietate al Ucrainei asupra terenului de sub autostrada Odesa-Reni din zona satului Palanca, au fost deblocate relaţiile cu partea ucraineană, îngheţate în 2006, şi-a relansat activitatea Comisia interguvernamentală moldo-ucraineană de cooperare comercial-economică şi s-au înregistrat progrese în privinţa obiectelor de proprietate aflate în litigiu. Astfel de obiecte, pe care Moldova le consideră ca fiind ale sale, în Ucraina, potrivit ministrului, sînt în jur de 20. Însă, toate acestea, spun expertii, deja de trei-patru ori au fost revîndute proprietarilor ucraineni. Rezolvarea acestor probleme dintr-o singură lovitură este puţin probabilă – numai procedurile legale vor dura o lungă perioadă de timp. De aceea ministrul consideră că principiul de bază în soluţionarea problemelor de proprietate cu Ucraina astăzi este ”nu face rău”. Acelaşi principiu, în opinia sa, ar trebui să se aplice şi în problema privind nodul hidrotehnic de la Novodnestrovsk.

Construcţia staţiei electrice de hidro-acumulare de la Novodnestrovsk a fost începută încă în epoca sovietică. Şi, cum spun gurile rele, mijloace pentru această construcţie din bugetul de stat au fost alocate anume RSS Moldoveneşti, şi nu Republicii Ucrainene. Astăzi se vorbeşte despre transmiterea de către Moldova Ucrainei a unei părţi din teritoriul său. Ideea este că, în temeiul dreptului internaţional, linia frontierei de stat trece prin mijlocul rîului. Centrala traversează tot rîul. Reiese că jumătate din staţie se află pe teritoriul Republicii Moldova. Această parte a teritoriului se şi cere a fi restituită Ucrainei, pentru ca nodul să funcţioneze la capacitate deplină. Şi pentru ce? Mai mult decît atît, nimeni astăzi nu ridică întrebarea de ce anume Ucraina trebuie să pună în funcţiune această staţie? Experţii spun că cel puţin 50% din staţie ar trebui să aparţină Republicii Moldova, iar o altă soluţie a acestei probleme ar însemna compromiterea interesului naţional.

Dar există şi un alt punct de vedere şi tot prin prisma interesului naţional. Se crede că staţia ar trebui în genere să fie închisă, întrucît impactul asupra mediului, care va fi resimţit în republică, este ireversibil. Moldova ocupă un teritoriu mic şi de aceea este într-o anumită măsură dependentă de artera fluvială Nistru. Avînd în vedere că deja la frontiera Republicii Moldova apele Nistrului vor trece prin procesul de deformare termică şi structurală, iar acest lucru va afecta ecologia întregii lunci a Nistrului, care traversează ţara noastră de la nord la sud, problema e stringentă şi trebuie soluţionată o dată şi pentru totdeauna, spun expertii. La aceasta, apropo, Valeriu Lazăr raspunde filozofic: orice instalaţie industrială aduce daune naturii. De aceea, partea moldovenească va insista asupra efectuării unei expertize ecologice suplimentare şi independente.

Problema staţiei de la Novodnestrovsk, potrivit informaţiilor noastre, va fi analizată în timpul vizitei la Kiev a prim-ministrului Republicii Moldova, Vladimir Filat. Detaliile nu sînt date publicităţii, deşi nu este vorba despre o instalaţie secretă. ”Filat, de asemenea, ”şi-a dat obolul” prin acordul secret privind regimul de trecere a frontierei moldo-române, pe care anul trecut l-a semnat împreună cu ministrul de externe Teodor Baconschi”, a spus Valerii Ostalep. ”Pînă în prezent, acest tratat încă nu a fost ratificat şi promulgat. De ce? Eu nu exclud faptul că problema nodului hidraulic de la Novodnestrovsk va fi calificată ca fiind ”secretă”. Pe de o parte, gradul de deschidere a Ucrainei vizavi de această problemă inspiră optimism. Tactica Moldovei însă pare a fi suspectă”.


*Cadoul transnistrean

La sfîrşitul săptămînii trecute, prim-ministrul Vladimir Filat a plecat la Odessa pentru a se întîlni cu noul lider al Transnistriei, Evgheni Şevciuk. Cei doi au vorbit despre ”motorul economic” al reglementării transnistrene, precum şi despre beneficiile tacticii ”paşilor mici” – diverse renovări, conexiuni, puneri în acţiune şi restaurări. Cu alte cuvinte – despre rutină, fără a atinge problemele globale ce ţin de statutul regiunii, viitorul statului unitar şi schimbarea formatului de pacificare. Rezultatul principal al reuniunii a fost ”deschiderea completă a părţilor”, potrivit lui Filat. Mass-media a remarcat imediat caracterul de PR al dialogului trilateral, în care, de asemenea, au participat reprezentanţi ai Ucrainei, în calitate de mediatori în formatul pentalateral de negocieri privind reglementarea transnistreană.

Dar, de fapt, nu Filat, şi nici chiar Evgheni Şevciuk, nu au fost principalii participanţi la această întîlnire. Iniţiatorul negocierilor a fost Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, care i-a şi invitat pe Filat şi Şevciuk la Odessa. Potrivit ministrului ucrainean de externe, Konstantin Grişcenko, ”Ucraina intenţionează să sprijine în orice mod posibil cooperarea politică şi economică între Chișinău şi Tiraspol şi să dinamizeze aceste procese”. La o conferinţa de presă, el, de asemenea, i-a asigurat pe reporteri că ”Kievul întotdeauna a pornit de la imuabilul principiu al integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, deci nu poate fi vorba de aderarea Transnistriei la Ucraina.

Mai mult decît atît, în această săptămînă, şeful Departamentului de informare politică din cadrul MAE al Ucrainei, Oleg Voloşin, a spus cu voce tare în cadrul unui briefing la Kiev că, după 1 ianuarie 2014, cînd Ucraina va prelua preşedinţia OSCE, ea va oferi un cadou Europei şi lumii în ce priveşte reglementarea transnistreană. El, de asemenea, a calificat drept ”un pas impotant” întîlnirea de la Odessa dintre Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk, subliniind că întîlnirea a avut loc cu sprijinul Ucrainei, ”şi acest pas important a fost realizat exclusiv datorită diplomaţiei ucrainene”. ”Moldova a devenit marele prieten şi aliat al Ucrainei”, a subliniat Voloşin. Şi aceasta în timp ce experţii ruşi au numit perspectivele negocierilor dintre Chișinău şi Tiraspol după reuniunea de la Odesa ca fiind pesimiste.

”Ucraina, în mod tradiţional, este foarte activă în Transnistria, spune directorul Institutului de Studii Diplomatice şi Securitate, Valeriu Ostalep. Iar întîlnirea de la Odesa a demonstrat incapacitatea autorităţilor moldoveneşti de a influenţa situaţia în regiune. Şevciuk este destul de responsabil şi ar putea fi invitat la Chișinău, unde, cred eu, ar fi venit. Şi acele măsuri pozitive, pe care noile autorităţi le desfăşoară astăzi în Transnistria, se datorează nu atît politicii promovate de Chișinău, cît judecăţii sănătoase a lui Şevciuk şi propriei lui iniţiative. Este clar, de asemenea, că Ucraina vede un plus în această influenţă activă în regiune – ea face totul pentru a avea o situaţie mai stabilă la frontiere, pentru a dezvolta relaţiile economice şi pentru a rezolva problemele stringente”.

Experţii consideră că Ucraina nu întîmplător îşi asumă un rol mai activ în negocierile privind reglementarea transnistreană. După ce puterea de la Tiraspol a fost preluată de pragmaticul Evgheni Şevciuk, Ucraina a obţinut mai multe şanse de a influenţa politica nu numai în această regiune, dar şi în relaţiile cu Rusia, care este considerată a fi principalul actor în problema transnistreană. Şi nu întîmplător a doua vizită, după cea de la Moscova, Evghenii Şevciuk a efectuat-o anume la Kiev.