30 aprilie 2024, 18:00 Natura şi turismul 894

Dreptul la natură

Republica Moldova nu poate fi considerată un lider mondial în ceea ce privește resursele forestiere. Mai mult, pădurile din țară sînt în fiecare an tot mai puține. Foarte important pentru țara noastră este să protejăm și să înmulțim ceea ce avem. Cu toate acestea, proiectul noului Cod silvic, adoptat recent de Parlament și promulgat de președinte, spune contrariul.

A cui este bogăția - pădurea?

În mod ideal, Codul silvic este legea prin care se dezvoltă relația dintre om și pădure. De faptul în ce măsură documentul răspunde intereselor comunității forestiere, depinde dacă Moldova va fi verde sau se va transforma într-un deșert. Ce ne spune codul adoptat recent?

Să începem cu ce-i mai important. Cui aparține pădurea și cine o administrează?

Potrivit articolului 5, fondul forestier național poate fi proprietate publică a statului, proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau proprietate privată. Aici imediat apar mai multe întrebări. Fiecare proprietar are propriile viziuni asupra cum ar trebui să fie pădurea. Statul și persoanele private pot avea puncte de vedere diametral opuse.

Nici problema administrării nu este clară. Articolul 9 prevede că în raioane fondul forestier este administrat de consiliile locale. Problema este că în raioane nu există specialiști de profil. Procesul de administrare este spontan. Cel puțin două puncte din acest articol sînt îngrijorătoare.

Consiliile locale pot transmite "în folosință terenurile fondului forestier aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale". Peste tot în lume, ecologiștii trag un semnal de alarmă: deșertificarea este pedeapsa timpului. Ea este cauzată nu doar de tăierile necontrolate, ci și de incapacitatea elementară de a gestiona corect suprafețele de pădure.

Următorul punct este la fel de alarmant. Consiliile locale "adoptă decizii privind schimbarea destinației terenurilor aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau pe al cărui teritoriu se află terenul proprietate a persoanei fizice sau juridice, în temeiul cererii proprietarului". Mai simplu spus, era un teritoriu cu copaci, dar a devenit o anexă la moșia cuiva sau un cîmp arat.

În același timp, noul cod prevede divizarea pădurilor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale. Articolul 17 prevede: "Pentru pădurile din Republica Moldova se disting două grupe funcționale: 1) grupa întîi funcțională cu funcții speciale de protecție; 2) grupa a doua funcțională cu funcții de protecție și de producție".

În fiecare grupă funcțională există subgrupe funcționale de păduri. În prima grupă merită atenție punctul d): "păduri cu funcții de recreere". După cum se știe, pădurile cu funcții de recreere includ pădurile al căror scop principal este de a servi drept loc de odihnă pentru populație (de la latinescul recreatio - recreere).

Așa-numita dare în arendă a fondului forestier de stat și mai înainte de multe ori era o privatizare ascunsă. Acum poate deveni un adevărat dezastru. Ce riscuri prezintă, de fapt, "funcțiile de recreere"? În pădure vor fi construite vile și restaurante în așa-zisele scopuri recreative, în spatele unor garduri înalte, iar cetățenilor obișnuiți li se va interzice accesul în această porțiune de pădure. Care este riscul pentru populație a încălzirii din cauza lipsei pădurilor?

Statisticile vorbesc deja acum: bolile cardiovasculare, în special vara, sînt printre principale cauze ale mortalității în Moldova. În fiecare an, cu 9-10 la sută mai mulți oameni mor de "inimă". De fapt, ce poate face o bătrînă care se sufocă în apartamentul ei cu geamurile spre partea însorită? Dar o familie cu copii mici? Ei nu-și permit nici măcar un aparat cu aer condiționat. Dar, în același timp, un om de afaceri a închiriat 700 de hectare de pădure unde își petrece de unul singur sezonul cald. Bogații pun mîna pe spații valoroase ale naturii, în timp ce săracii mor de căldură. Iar noul Cod Silvic nu face decît să agraveze această situație. "Proprietarii privați eficienți" conduc deja pădurile din Moldova, adaptîndu-le la propriile nevoi. Dar pădurile sînt patrimoniul poporului. Toți moldovenii ar trebui să aibă dreptul, consfințit prin lege, la natură.

În cel de-al doilea grup prezintă interes punctul a): "păduri cu funcții de protecție și de producție, în care se urmărește realizarea masei lemnoase de calitate superioară și a altor produse de pădure...". Aici nu este nevoie de explicații. Pădurea s-a transformat deja într-un mijloc de obținere a profitului. A fost lansat mecanismul de tăiere a copacilor și de vînzare a masei lemnoase. Acest proces se desfășoară de mult timp, dar odată cu începutul crizei energetice, ritmul și amploarea defrișărilor au crescut. Acest lucru a dus deja la micșorarea suprafeței de pădure cu aproape 0,5 puncte procentuale (la 12,7%). A fost nevoie de doar un an pentru a se defrișa o suprafață de 16.000 de hectare de teren.

Și, în sfîrșit, despre sursele de finanțare a activităților în domeniul fondurilor forestier și cinegetic. Despre acestea se vorbește în articolul 42. La punctul a) se precizează că aceste surse de finanțare provin în principal din "valorificarea produselor/serviciilor fondurilor forestier și cinegetic, din alte activități economice specifice domeniului administrat/gestionat". Cu alte cuvinte, cu cît se taie mai mulți copaci, cu atît vor cîștiga mai mult. Rezultă că, din punctul de vedere al autorilor Codului silvic, pădurea trebuie să-și justifice existența prin "componenta comercială".

Continuarea articolului citiți pe noi.md.