Arată noutățile începînd cu...
Mergi spre compartimentul: Istoria

eye 27459 Vizualizări

Geto-dacii se considerau nemuritori și nu credeau în destin!

Religia geto-dacilor avea un caracter specific, fiind o religie henoteistă. Geţii venerau mai multe zeităţi dar una dintre acestea era considerată cea mai importantă, care stapînea asupra tuturor zeilor.

Alături de zeul suprem, dominant, panteonul geţilor conţinea şi alte divinităţi cum ar fi, probabil, zeiţa vetrei şi a focului ce corespundea Hestiei greceşti şi Vestei romane, un zeu războinic şi ocrotitor, în acelaşi timp, al ogoarelor geţilor, Gebeleizis, zeul fulgerului, tunetului, ploii. Unii istorici moderni au inclus printre divinităţile nord-danubiene pe Bendis (cunoscută în Tracia), zeiță a Lunii, a pădurilor şi a farmecelor, zeița dragostei şi a maternității şi pe Sabazius (corespundea la greci lui Dionysos).

Divinitatea principală şi supremă a geţilor a fost Zalmoxis (Zamolxis) despre care autorii antici ne oferă informaţii bogate. Herodot este cel care afirmă că geţii „sînt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci” şi îl înfăţişează pe Zalmoxis ca o divinitate de seamă, la care se duc cei care mor. Informaţiile cele mai preţioase aduse de Herodot sînt în legătură cu mitul şi cultul lui Zalmoxis. Herodot afirmă că geţii se cred nemuritori. Această „imortalizare” se dobîndeşte prin intermediul unei iniţieri. O altă caracteristică a credinţelor geţilor a fost credinţa antifatalistă privind destinul uman. Ei credeau că soarta omului depinde de el însuşi, de faptele lui. Astfel de credinţe sînt atestate şi la alte popoare indo-europene cum ar fi vechii indienii. În Grecia concepţii asemănătoare le întîlnim şi în orfism, curent mistico-religios care s-a constituit, potrivit grecilor în baza ideilor promovate de legendarul Orfeu, considerat de greci de origine tracă.

Religia constituia prin autoritatea şi organizarea ei o mare forţă în statul lui Burebista şi a lui Decebal. Înfăptuirile politice interne şi externe ale lui Burebista au fost realizate şi cu ajutorul marelui-preot Deceneu.

Cuvinte cheie:

viata , religie , istoria

Localităţile Moldovei şi diasporei

Roşu

Statut:
Sat
Prima atestare:
1503
Populația:
2885 locuitori

Roşu este un sat şi comună din raionul Cahul. Roşu este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Cahul și la 167 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2885 de oameni. Satul Roșu a fost menționat documentar în anul 1503.

Citeşte mai departe