Filtru pe categorii

Făleşti, raionul Făleşti

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1429
Populația:
14931 locuitori

Oraşul Făleşti este centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume, situat în partea de nord-vest a Republicii Moldova, la o distanţă de 125 km de municipiul Chișinău. Suprafaţă construită al oraşului constituie aproximativ 4.29 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 15.13 km.

Prognoza meteo Vineri, 14 mai, 2021
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
22:00–0:00 14°C 0 mm
Vînt: SV Adiere ușoară, 2.4 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituie 14931 de oameni, dintre care 47.61% - bărbaţi şi 52.39% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului arată astfel: 74.09% - moldoveni, 16.33% - ucraineni, 8.55% - ruşi, 0.03% - găgăuzi, 0.11% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.35% - ţigani, 0.49% - alte etnii. În Făleşti au fost înregistrate 5227 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.

[în sus]Istoria localității

Prima atestare documentară, care poate fi considerată ca referitoare la Făleşti, datează din anul 1429, cînd domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpîni un şir de sate printre care şi cel unde trăia Ion Falevici. A doua menţiune datează cu anii 70-80 ai secolului al XVII-lea, conţinînd de acum şi denumirea de Făleşti. În 1797, Iordache Balş, ai cărui urmaşi au stăpînit mai tîrziu multă vreme moşia, se judecă cu mănăstirea din pricina Făleştilor. După anexarea Basarabiei de către Rusia în anul 1812, Făleştii, de acum – orăşel, a cunoscut o perioadă de intensă dezvoltare economică. Aici erau numeroase prăvălii mărunte, depozite de cherestea, adusă de pe debarcaderele apropiate ale Prutului şi furnizată în împrejurimi, aveau loc iarmaroace săptămînale. La mijlocul secolului al XIX-lea în Făleşti trăiau negustori, meseriaşi şi alte pături ale populaţiei. Ceva mai tîrziu începe să funcţioneze prima întreprindere industrială pentru producerea lumînărilor, o cărămidărie, cîteva pielării. În 1842 se deschide o şcoală parohială, în 1871 – un mic spital. Cu timpul pămînturile urmaşilor boierului Balş au trecut în posesia altor proprietari. Astfel, la sfîrşitul secolului al XIX-lea moşierul Nicopul posedă 3284 desetine de pămînt, pe cînd restul populaţiei – doar 580 de desetine. Apar şi gospodării chiabureşti, şi argaţi. La începutul secolului XX  la Făleşti este înregistrată o populaţie de 4426 de oameni, dintre care 2180 bărbaţi şi 2246 femei. Exista o biserică din piatră în anul 1795, cu hramul Sf. Nicolae.

Unul din locurile istorice în oraşul Făleşti este actuala stradă „Ştefan cel Mare”, numită iniţial „Ferdinand I”, construită timp de 2 ani, între 1938-1939 de către primpretorul Stegărescu. Pe strada centrală „Ferdinand I” era concentrată toată lumea comercială a tîrgului Făleşti: manufacturi, băcănii, întreprinderi de confecţii, cizmării, tîmplării.

Alt loc memorabil al oraşului Făleşti e actuala Casă de Creaţie a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub conducerea primpretorului Stegărescu în perioada interbelică.

Din anul 1995 Făleştiul s-a înfrăţit cu oraşul Botoşani din România, iar datorită acestor relaţii în oraş funcţionează o filială de carte românească. De asemenea, oraşul are relaţii de înfrăţire cu localitatea Herţa din Ucraina. Hramul oraşului se sărbătoreşte pe data de 22 mai de Sf. Nicolae.

[în sus]Resurse naturale

Suprafaţa totală a fondului funciar din Făleşti este de 2642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o deţin terenurile cu destinaţie agricolă – 1189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde localităţilor urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinaţie agricolă este de 67 unităţi. Deţinătorii de teren agricol posedă în medie cîte 1,4 ha de pămînt. Pe teritoriul oraşului sînt două iazuri cu o suprafaţă totală de 48 ha.

[în sus]Trasee turistice

Datorită condiţiilor naturale, în raionul Făleşti constituie puncte de atracţie turistică iazurile, pădurile care se întind pe suprafeţe deluroase precum şi monumentele naturale şi istorice.

Obiectivele turistice care pot fi vizitate:

  • Complexul natural Bocşa;
  • Ferma ecologică „Gospodarul Rediu”.

Un pas important în dezvoltarea turismului este crearea Rutei rural - turistice transfrontaliere – „Prutul de Sus”. Această rută a fost lansata în cadrul implementării proiectului TACIS CBC „Dezvoltarea turismului rural - Rural EcoTur” în luna mai 2004. Proiectul a avut ca scop: pregătirea premiselor pentru dezvoltarea turismului rural în regiunea transfrontalieră a Republicii Moldova (raioanele Făleşti, Glodeni, Rîşcani) şi României (Judeţul Botoşani), utilizînd experienţa largă în acest domeniu a partenerului din Uniunea Europeană - Mancomunidad La Canal de Navarres (Regiunea Valencia), Spania.

Unul din punctele importante pentru asigurarea durabilităţii în dezvoltarea turismului a fost crearea unei instituţii specializate pentru informare în turism „Centrul de Promovare a Turismului”, utilizînd ca model „RED TOURIST INFO” - Reţeaua de Oficii de Informare Turistică a Regiunii Valencia (Spania).  Acest Centru are ca scop de a facilita întreg spectrul de servicii legat de dezvoltarea turismului, activităţile lui fiind cele de informare directă adresată turiştilor prin poştă, telefon, fax sau poştă electronică.

[în sus]Sfera socială

Învăţămîntul are vechi tradiţii pe aceste meleaguri. În 1842 lua fiinţă la Făleşti o şcoală parohială. Astăzi, copiii sînt pregătiţi în învăţămîntul primar, gimnazial, liceal. În oraş activează 3 licee – Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Liceul Teoretic Ion Creangă, Liceul Teoretic A.S. Puşkin, o şcoală medie, două gimnazii dintre care unul gimnaziu-internat, o şcoală de meserii. Activităţile extraşcolare sînt parte componentă a educaţiei tinerei generaţii. Ele pot fi realizate la Casa de creaţie a copiilor unde funcţionează şi Centrul de Resurse pentru Tineri.

Reţeaua instituţiilor culturale din oraş este formată din 2 biblioteci publice, un muzeu, o casă de cultură şi alte 5 instituţii culturale. Cele mai importante evenimente culturale din oraşul Făleşti sînt: Festivalul etniilor, Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor”, ambele au loc în luna septembrie, şi festivalul obiceiurilor şi datinilor de iarnă.

În oraşul Făleşti se află un Muzeu de Istorie şi Etnografie, inaugurat în 1979, colecţia căruia include peste 5 000 de exponate etnografice şi de anticariat. Exponatele muzeului povestesc despre timpurile vechi şi despre rolul comercial pe care 1-a jucat oraşul în trecut. Muzeul dispune de o colecţie din 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albineţul Vechi. Loc de atracţie pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naţionale sînt Monumentul lui Mihai Eminescu, piatra de temelie instalată pentru ridicarea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfînt.

Creaţia artistică este reprezentată de Orchestra de muzică populară Păunaş de la Casa raională de cultură Făleşti, colectivul etnofolcloric pentru copii Auraş-Păcuraş de la Liceul Teoretic Ion Creangă. Şcoala de Arte Plastice pentru copii „Gheorghe Vrabie” şi Şcoala de muzică educă calităţi estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraş”, ansamblul folcloric „Făleşteanca” şi ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa de creaţie pentru copii, laureaţi ai celor 8 ediţii ale festivalului pentru copii din Moldova.

Activitatea informaţională este susţinută de Publicaţia Periodică Independentă Duminica, dar şi de TV prin cablu Interservicii. Biblioteca publică Mihai Eminescu , precum şi Biblioteca de carte românească prestează servicii pentru cititorii din oraş, aici fiind deschisă şi o mediatecă.

Sistemul de ocrotire a sănătăţii este format din 12 instituţii, inclusiv: un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felcer şi moaşe, o staţie de salvare şi 8 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătăţii lucrează 122 de medici şi 465 cadre de personal medical mediu.

[în sus]Economia locală

În oraşul Făleşti sînt înregistraţi 3.246 de agenţi economici. Ramurile de bază ale economiei locale sînt: industria uşoară, producătoare de maşini şi prelucrarea producţiei agricole. Printre principalii agenţi economici din oraş se numără Fabrica de zahăr, care intră în concernul „Sudzuker-Moldova” S.A., la întreprindere find angajaţi 390 de lucrători. Domeniile de activitate ale fabricii sînt: cultivarea sfeclei de zahăr, prestarea serviciilor pentru agricultori, fabricarea zahărului, melasei, etc. Un alt agent economic este MUS S.A., care activează în industria constructoare de maşini. La întreprindere activează 110 lucrători şi cifra anuală de afaceri în anul 2002 a fost de 2,5 mln. lei, de 10 ori mai mare decît în anul 2000. Producţia întreprinderii este livrată agenţilor economici din ţară şi de peste hotare, în special în România şi Italia.

Alte întreprinderi importante din oraş sînt: fabrica „Diana”, fabrica avicolă Avicola-Nord, filiala întreprinderii „Incomlac”, Uzina de Ţevi din Moldova Protos S.A., Fabrica de vin Mold-Nord etc.

Sectorul  construcţiilor este reprezentat prin SRL Solconat, SRL Adirem-Com, producerea şi comercializarea materialelor de construcţie – SRL Atlant, iar cea din domeniul transportului – SRL Plai. Industria  de textile este susţinută de Întreprinderea mixtă cu capital străin Marthatex.

În oraş sînt 2 hoteluri cu o capacitate totală de cazare de 100 locuri. De asemenea funcţionează 2 pieţe, 2 unităţi de deservire socială, filiale ale băncilor comerciale, filiale ale companiilor de asigurare şi 3 centre de consultanţă juridică.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Hirişeni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1437
Populația:
1768 locuitori

Hirişeni este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Hirişeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanţa de 13 km de oraşul Teleneşti şi la 105 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1768 de oameni. Satul Hirișeni a fost menționat documentar în anul 1437.

Citeşte mai departe