Filtru pe categorii

Constantin Cantemir

Constantin Cantemir a domnit în Moldova în perioada iunie 1685 – martie 1693.

Marele cărturar Dimitrie Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir a revendicat originea nobilă a neamului său scriind că erau "coborîtori din vechiul neam al Cantemireştilor... de la Crîm". Această idee a fost preluată și de A.D. Xenopol: "Cantemireştii sînt de origine tătari, după cum arată chiar numele lor: Han Temir". Conform acestei opinii, Teodor ar fi primul reprezentant al familiei, care în timpul domniei lui Ştefan cel Mare ar fi trecut în serviciul Ţării Moldovei, fiind miluit de către domn cu o slujbă şi moşii în sudul ţării. Ulterior, după ce tătarii cuceresc pămînturile respective, Teodor primeşte trei moşii în ţinutul Fălciu şi administrarea ţinutului Codru. Însă alți istorici, P.P. Panaitescu, C. C. Giurescu pun la îndoială aceste informaţii aduse de D.Cantemir și pun preț pe relatarea lui I. Neculce, care scria că "Constantin Cantemir era dintr-un neam modest de răzeşi, din satul Silişteni, în judeţul Fălciului". Cercetările recente au relevat că C. Cantemir s-a născut într-o familie de boiernaşi din Ţara de Jos, un strămoş al căreia, Pătru Silişteanu, este menţionat încă în documentele de pe timpul lui Ştefan cel Mare.

Viitorul domn al Moldovei s-a născut în 1612 în localitatea Silişteni. De tînăr s-a înrolat ca mercenar în armata polonă unde a servit timp de şaptesprezece ani ajungînd "rotmistru", sau căpitan de cavalerie.

Pe timpul lui Eustratie Dabija, revine în Moldova unde obţine dregătorii importante. În 1668 se căsătorește cu Ana Bantîş, cu care va avea doi copii – Antioh şi Dimitrie. Prin acest mariaj C. Cantemir se înrudea cu cîteva dintre cele mai însemnate familii boiereşti din Moldova, precum şi cu domnii Eustratie Dabija şi Gheorghe Duca. Constantin Cantemir a avut grijă să dea o educație bună fiilor săi Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir.

După mazilirea lui Dumitraşco Cantacuzino la 1685, Constantin Cantemir, în vîrstă de 73 de ani, sprijinit de turci, reușește să ocupe tronul Moldovei. Contemporanii scriau că în anul 1672 Constantin Cantemir a salvat haremul sultanului Mahomed al IV-lea, care era să fie acaparat de polonezi după bătălia de la Hotin. Pentru această ispravă, după detronarera lui Dumitraşco Cantacuzino, Constantin Cantemir devine domn al Moldovei.

Ion Neculce așa îl descria pe noul domn : "era sănătos, mînca bine şi be bine... La stat nu era mare; era gros, burduhos, rumăn la faţă, buzat. Barba îi era albă ca zăpada. Cu boierii trăie pînă la o vreme, pentru că era om de ţară şi-i ştie pe toţi, tot anume pre careli cum era". Din cei doi feciori, Dimitrie a fost lăsat ostatic la Constatinopol.

Constantin Cantemir a introdus cîteva biruri noi. A încercat să stîrpească hoţiile şi banditismul. În pofida faptului că Imperiul Otoman pierde teren în Europa, Constantin Cantemir rămîne fidel turcilor. A participat la luptele dintre polonezi, austrieci și turci, ducînd o politică oportunistă. Era de partea turcilor, dar îi comunica regelui polonez Sobieski și austriecilor, planurile acestora. A stabilit relaţii cu Imperiul Habsburgic. Fiindu-i în primejdie tronul, din cauza intrigilor lui Constantin Brîncoveanu al Valahiei, a susținut politica turcească.

Constantin Cantemir era necărturar. „A învățat doar să iscălească", notează I.Neculce. Anume acest domnitor necărturar, ca urmare a intrigilor de palat și simțind că îi este amenințată domnia l-a executat pe unul din cei mai luminați oameni ai acelei epoci – Miron Costin și pe fratele acestuia, hatmanul Velicico Costin. Dimitrie Cantemir în lucrarea „Vita Constantini Cantemiri", a încercat să justifice fapta tatălui său, susţinînd că Miron și Velicico Costin ar fi fost autorii unui complot. În realitate Costineştii reprezentau o posibilă ameninţare la adresa trăiniciei domniei prin politica lor filopolonă şi opoziţia faţă de sporirea corvezilor. După moartea fraţilor Costin întreaga familie fu cumplit prigonită.

La 16 martie 1693, Constantin Cantemir îşi dă obştescul sfîrşit. A avut rara fericire pentru domnitorii Moldovei să moară pe tron, după o domnie de 8 ani. În timpul domniei lui Antioh Cantemir osemintele lui Constantin Cantemir sînt aduse la mănăstirea Mira, una dintre ctitoriile sale.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Schineni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1628
Populația:
1509 locuitori

Schineni este un sat şi comună din raionul Soroca. Din componenţa comunei fac parte localităţile Schineni și Schinenii Noi. Localitatea se află la distanța de 17 km de orașul Soroca și la 170 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1509 oameni. Satul Schineni a fost menționat documentar în anul 1628.

Citeşte mai departe