Filtru pe categorii
  • views 34803 Vizualizări
  • posts 0

Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna se află la 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Legenda spune că în 1466, Ştefan cel Mare, dorind să ridice un locaş de cult, a tras cu arcul de pe un deal aflat în stînga mănăstirii - Dealul Crucii (marcat astăzi cu o cruce din piatră), hotărînd ca acolo unde va cădea săgeata să fie construită biserica.

În 1481 era finalizată construcţia mănăstirii, a cărei biserică a fost sfinţită în anul 1470, aceasta fiind prevăzută şi cu incintă fortificată. În 1484 un incendiu a distrus-o în parte, însă voievodul a refăcut-o pînă în 1498.

Afectată de trecerea timpului, biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost demolată din ordinul lui Vasile Lupu, care începe reconstruirea unui nou edificiu religios, respectînd planul celui dispărut. Lucrările au continuat şi în timpul următorilor domni: Gheorghe Ştefan şi Eustratie Dabija, fiind terminate în anul 1662, în stilul arhitectonic al secolului al XVII-lea. Astfel, la exterior, elementele arhitectonice sculptate în piatră - torsade, şiruri de cărămizi zimţate etc. - sînt specifice secolului al XVII-lea.

În vara anului 1691 a fost din nou incendiată de polonezii şi cazacii conduşi de Ioan Sobieski, pentru a-i determina pe călugări să predea turnul tezaurului. Cutremurul din 1739 a afectat biserica, zidurile de incintă, cele patru turnuri, clopotniţa şi turnul porţii. Mitropolitul Iacov Putneanul se ocupă între 1757-1760 de refacerea ansamblului: consolidează zidurile de incintă, ale clopotniţei şi ale bisericii, reface turnul porţii, reconstituie în stil baroc tamburul turlei de pe naos, repară acoperişul, înlocuieşte pardoseala şi realizează un nou iconostas, care se păstrează şi astăzi.

Biserica Adormirea Maicii Domnului are un plan treflat şi este compartimentată astfel: pridvor închis, pronaos, gropniţă, naos cu abside laterale şi altar. În gropniţă, în partea dreaptă, sub un baldachin, se află mormîntul marelui voievod, acoperit cu o lespede din marmură albă de Cararra, lucrată în timpul vieţii domnitorului, fapt care ar explica lipsa anului morţii. Deasupra mormîntului o candelă stă aprinsă mereu. În faţă se află lespedea de pe mormîntul ultimei sale soţii, Maria Voichiţa. În stînga gropniţei, tot sub un baldachin, se află mormîntul celei de-a doua soţii a lui Ştefan cel Mare, Maria de Mangop; alături se află cele ale doi dintre fiii lui Ştefan - Bogdan şi Petru. În pronaos se odihnesc: Bogdan Voievod, Maria - fiica lui Ştefan Voievod, Ştefăniţă Vodă şi Doamna Maria, prima soţie a lui Petru Rareş. În pridvor sînt îngropaţi Mitropoliţii Teoctist I, cel care l-a încoronat pe Ştefan cel Mare, şi Iacov Putneanul, precum şi părinţii acestuia din urmă.

Turnul tezaur, ridicat în 1481 pe latura de vest a mănăstirii, s-a păstrat în forma originală: înalt de 18 m, în stil gotic, cu parter în plan pătrat şi trei etaje octogonale. Fiecare latură are 9 m lungime, zidurile fiind mai groase de 2 m. Este întărit cu patru contraforturi. Accesul la primul etaj se făcea printr-o scară mobilă, retrasă în caz de asediu; de la acest etaj se urcă pe o scară spiralică din piatră.

Turnul porţii de intrare, construit tot în 1481, a fost restaurat de Iacov Putneanul, care i-a dat forma actuală; turnul clopotniţă a fost ridicat în 1886.

Muzeul Mănăstirii Putna adăposteşte cea mai importantă colecţie de broderie bizantină din Europa centrală, între care celebrul acoperămînt de mormînt al Mariei de Mangop. Alături de broderii, muzeul găzduieşte piese descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare, obiecte liturgice, icoane, documente şi manuscrise (amintim celebrul Tetraevangheliar de la Humor cu portretul lui Ştefan cel Mare).

Chilia lui Daniil Sihastru se află la 1,5 km de satul Putna. Aici, conform tradiţiei, a trăit Daniil înainte de construirea mănăstirii, după care s-a mutat la Voroneţ, unde a fost înmormîntat. Într-o stîncă se află o bisericuţă săpată manual, care reproduce planul unei biserici, cu pronaos, naos şi altar, iar sub bisericuţă se află chilia extrem de austeră a călugărului Daniil Sihastru.

 

Mănăstirea Putna - album foto

Chilia Daniil Sihastru - album foto

Localităţile Moldovei şi diasporei

Copanca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1527
Populația:
5013 locuitori

Copanca este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Copanca și Valea Verde. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Căușeni și la 81 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 5013 oameni. Satul Copanca a fost menționat documentar în anul 1527.

Citeşte mai departe