Filtru pe categorii
  • 2011
  • page views Vizualizări

Mîncarea şi băuturile – elemente ale ospitalităţii

Mîncarea şi băuturile la nuntă

Ospătarea cu bucate şi băutură continuă să rămînă parte componentă a ospitalităţii la moldoveni. Îmbinarea diferitor bucate şi băuturi sînt particularităţi caracteristice culturii tradiţionale şi rituale a moldovenilor. Originalitatea considerabilă a sortimentului de bucate şi băuturi atribuie trapezei funcţii comunicative − a bunăvoinţei gospodarilor faţă de oaspeţi. Orice masă de fiece zi – de sărbătoare, ceremonială, rituală sau cu alt caracter reprezintă „o activitate cu un conţinut anumit” – masa comună este evenimentul principal nu numai al ritualului primirii oaspeţilor, dar şi a altor ritualuri şi sărbători. Oaspeţilor, ce stau la masă li se propune să mănînce cu cuvintele: „Serviţi vă rog”, „Luaţi din masă”, „Gustaţi din bucate”. Forma respectivă de invitaţie la masă se foloseşte şi atunci cînd oaspeţii de acum au mîncat. E datoria gospodarului şi gospodinei de a propune oaspeţilor să mănînce şi să bea.

Trebuie de remarcat faptul, că este o onoare pentru gazde ca oaspeţii să servească din bucate şi băuturi alcoolice, care se beau numai după ce se spun careva urări scurte: „Hai noroc”, „Să fim sănătoşi”, „La mulţi ani”.

La moldoveni ca şi la alte popoare, care se ocupă cu agricultura cel mai sacru produs al ospitalităţii este pîinea. Ea pare să cuprindă fericirea şi bunăstarea casei, de aceea nici o activitate în viaţa oamenilor nu se petrece fără pîine şi sare. Sarea ca şi pîinea, este considerată sacră. Expresia ospitalităţii „pîine şi sare” servite pe un prosop sînt simboluri generalizate pentru primirea oaspeţilor oficiali. Pîinea şi sarea sînt folosite nu numai în timpul mesei, dar şi în multe alte obiceiuri: pîinea  are mesajul de (dorinţa) de bunăstare, iar sarea apără de puterile malefice.

Luarea mesei în comun în afară de zilele din cursul săptămînii, are mai multe funcţii, ea consolidează legăturile sociale. În timpul mesei se discută multe probleme, noutăţile din sat, are loc schimbul de informaţii, se trasează multe dintre sarcinile de viitor.

Se organizează şi mese de sărbătoare importante pentru familie (nuntă, cumătrie, sosirea oaspeţilor de onoare etc.). În timpul meselor de sărbătoare oaspeţii sînt aşezaţi la masă după un anumit ritual, dîndu-se preferinţă celor mai în vîrstă şi rudelor, oaspeţilor. Gospodarul casei serveşte cu vin, iar gospodina pune pe masă bucatele reci şi calde, respectînd tradiţiile în ce priveşte aducerea lor la masă (mai întîi reci, apoi cele calde).

În tradiţiile ospitalităţii un mare rol îl au băuturile alcoolice – diferite feluri de vin, coniac, rachiu, făcut în condiţii de casă, vişinate din fructe şi pomuşoare, cît şi băuturi dulci, sucuri de fructe, cafea, ceai şi chiar apă. În trecut, era obiceiul de a bea băuturile tari „împrejur” cu un singur pahar, obicei care are la moldoveni rădăcini arhaice şi simbolizează unirea lor, familiarizarea lor cu un anume ritual. Astăzi fiecare mesean are tacîmul său (pahar, farfurie, lingură, furculiţă).

Suplimente obligatorii la servirea băuturilor sînt diferite bucate pregătite şi fructe (nuci, prune uscate, plăcinte, învîrtită, copturi de casă, brînză de oi, murături), care sînt servite în dependenţă de importanţa întîlnirii - o revedere cu prietenii sau rudele, sau o întîlnire oficială. Ospătarea într-o oarecare măsură demonstrează cultura şi păstrarea tradiţiilor de către gospodarii casei. Unele familii pot să mănînce bucate simple în fiecare zi, dar cînd le vin musafiri îi servesc cu cele mai bune şi gustoase mîncăruri. Cu cît primesc ei musafirii mai bine, cu atît mai înalt este prestigiul familiei.

Ospitalitatea la moldoveni are şi unele deosebiri zonale, care poate fi observată la servirea bucatelor şi a băuturilor. În satele din nordul Moldovei oaspeţii sînt primiţi cu băuturi tari pregătite acasă sau cumpărate, cu diferite bucate din carne, pîine de casă, brînză de oi, plăcinte, murături etc.

În zona de centru şi la sudul ţării sînt primiţi cu vin de casă, brînză de oi, nuci, dulceaţă etc. În oraş – cu vin, cafea, ceai şi copturi.

Nu vei întîlni în Moldova o gospodărie ţărănească, care să nu aibă alături de casă un beci, iar în el butoaie cu vin aromat şi diferite conserve, murături, brînză de oi, după care poţi constata statutul gospodarului. Deseori bărbaţii moldoveni iubesc să servească oaspeţii cu vin la gura beciului sau chiar în beci. În centrul şi la sudul ţării acest obicei este caracteristic pentru toamnă, cînd „joacă” vinul, gospodarii servesc trecătorii, vecinii cu ulciorul cu vin proaspăt, tînăr. La fel şi gospodinele cînd coc pîine, mai întîi servesc cu o bucată de pîine un trecător, iar apoi pe cei ai casei – tradiţie păstrată din bătrîni pe întreg teritoriul Moldovei.

Indiferent de starea socială a fiecărei familii, întotdeauna are grijă să aibă un vin bun şi bucate alese din carne, brînză, în cazul în care vine cineva.

Îndatorirea de preparare a produselor este grija gospodinei. Tot ea trebuie să facă curăţenie în casă. Nu degeaba o zicală populară spune „Casa nemăturată oaspeţi primeşte”, căci nu e bine, cînd oaspeţii te prind cu „casa nemăturată”. Iar dacă vine un oaspete neaşteptat gospodina se simte jenată, de unde şi o altă zicală „Cîte o dată în casă poţi servi un domn, da uneori nici un om”.

Primirea oaspeţilor cu bucate şi vin este o parte integrantă a culturii moldovenilor.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Oxentea

Statut:
Sat
Prima atestare:
1574
Populația:
2794 locuitori

Oxentea este un sat şi comună din raionul Dubăsari. Oxentea este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 34 km de orașul Dubăsari și la 82 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2794 de oameni. Satul Oxentea a fost menționat documentar în anul 1574.

Citeşte mai departe